Valentin Ceauşescu şi-a recăpătat jumătate din tablouri şi va executa silit Muzeul Naţional de Artă

Valentin Ceauşescu şi-a recăpătat aproape jumătate din tablourile câştigate în instanţă în cadrul proceselor avute cu Muzeul Naţional de Artă al României, iar pentru recuperarea celorlalte tablouri şi obiecte de artă va executa silit muzeul, a declarat, pentru NewsIn, avocatul acestuia.

Avocatul lui Valentin Ceauşescu a precizat că este vorba despre recuperarea a aproximativ 20 de tablouri, creaţii ale unor pictori români.

În data de 2 octombrie, Judecătoria Sectorului 1 a admis cererea formulată de Valentin Ceauşescu privind încuviinţarea executării silite a Muzeului Naţional de Artă al României, pentru o parte dintre tablourile şi obiectele de artă câştigate în instanţă, în cadrul procesului penal.

De asemenea, Valentin Ceauşescu se judecă în instanţă cu Muzeul Naţional de Artă al României în cadrul unui proces ce are ca obiect revendicarea a cinci tablouri. Procesul, iniţial deschis de Nicu Ceauşescu în 1999, ajuns la instanţa supremă, în recurs, la sfârşitul anului 2008, a luat o întorsătură neaşteptată când magistraţii au casat deciziile instanţelor inferioare şi au trimis dosarul spre soluţionare la Judecătoria  Sectorului 1. Procesul se va relua pe 1 februarie 2010.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în decembrie 2008, că Valentin Ceauşescu trebuie să primească de la Muzeul Naţional de Artă 15 tablouri, dintre cele 42 revendicate, şi 9 obiecte de argint şi porţelan. Când Muzeul a susţinut că obiectele de artă ar trebui cerute de fapt de la Parchetul General, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a arătat că, de fapt, pretenţia Muzeului Naţional de Artă al României ca Valentin Ceauşescu să ceară restituirea bunurilor de la Parchet, iar Parchetul, la rândul său, să le ceară de la Muzeu, este "cel puţin birocratică" şi încalcă dreptul la un proces echitabil.

În acest sens, CAB a susţinut că Parchetul a predat bunurile Muzeului, în numele familiei Ceauşescu, iar, potrivit legii, Muzeul nu poate pretinde ca Parchetul să demonsteze că lucrul depozitat este proprietatea sa. "Dacă ar fi fost vorba despre o sumă de bani, aceasta ar fi fost consemnată pe numele învinuitului (n.r. Valentin Ceauşescu)", explica la acea vrreme instanţa. Valentin Ceauşescu a probat că bunurile cerute se regăsesc printre cele menţionate în procesul verbal de preluare, a mai arătat Curtea de Apel.

În acest dosar, înregistrat în anul 1999, pe rolul Tribunalului Bucureşti, instanţa a dat o decizie în data de 24 aprilie 2008 (n.r. - judecata acestui dosar a fost suspendată mulţi ani, cauza fiind repusă pe rol în anul 2008), prin care a dispus ca Muzeul Naţional de Artă al României să le restituie lui Valentin Ceauşescu şi lui Mircea Oprean, soţul Zoiei Ceauşescu - care a murit în anul 2006, la 57 de ani, de cancer - 15 tablouri din cele 42 revendicate şi 9 obiecte de argint şi porţelan.

Astfel, Muzeul Naţional de Artă al României a fost obligat să restituie familei Ceauşescu bunurile mobile care au fost confiscate de Parchetul General în anul 1990 şi lăsate în custodia muzeului la momentul respectiv, potrivit magistraţilor Tribunalului Bucureşti. "Muzeul ar trebui obligat să predea bunurile aflate în custodia sa, dat fiind că Parchetul General le-a predat muzeului, după ce le-a confiscat de la Valentin Ceauşescu în anul 1990, cu titlu de măsură asiguratorie", se mai arată în motivarea deciziei din 24 aprilie 2008.

Magistraţii arată că, din moment ce Parchetul a fost obligat, în 3 octombrie 2006 - într-un alt dosar soluţionat pe latură penală - să dispună restituirea "bunurilor confiscate şi sechestrate", Valentin Ceauşescu (n.r. - cel care a introdus acţiunea şi în numele fratelui său decedat, Nicu) şi Mircea Oprean (n.r. - care a introdus acţiunea ca moştenitor al soţiei defuncte, Zoia Ceauşescu) pot cere restituirea bunurilor "de la orice persoană în mâinile căreia s-ar regăsi aceste bunuri".

Traseul tablourilor familiei Ceauşescu a avut, astfel, un parcurs sinuos în instanţele de judecată din România, mergându-se atât pe latură penală, cât şi pe latură civilă. Unul dintre dosare a fost trimis de trei ori spre rejudecare. Într-un altul, s-a obţinut o decizie definitivă şi irevocabilă.