"Când starea de asediu va fi ridicată, va fi o baie de sânge" a avertizat prim-ministrul Pakistanului. India menţine regiunea himalayană sub un control strict după decizia de revocare, la începutul lunii august, a autonomiei constituţionale a părţii din Kashmir pe care o controlează.
Deşi timpul alocat a fost de 15 minute, intervenţia înflăcărată a premierului Imran Khan a durat aproape 60 de minute.
În acelaşi timp, în preajma clădirii Naţiunilor Unite, mai multe mii de protestatari s-au strâns pentru a manifesta, unii în favoarea Indiei, alţii denunţând-i activitatea în Kashmir.
"Libertate pentru Kashmir, încheierea asediului" se putea citi pe pancartele manifestanţilor pro-Pakistan. De cealaltă parte, mesajele evidenţiau calitatea de "vizionar" a premierului Narendra Modi.
Autorităţile din New Delhi au dispus o desfăşurare importantă de forţe de securitate în Kashmir, au întrerupt mijloacele de comunicaţie şi au restricţionat libertatea de mişcare, arestând sau plasând în arest la domiciliu mai multe persoane.
"Sunt desfăşuraţi 900.000 de soldaţi şi aceştia nu au sosit, pentru a-l cita pe Narendra Modi, pentru prosperitatea Kashmirului. Ce vor face aceşti 900.000 de soldaţi?", a întrebat Imran Khan. "Va fi o baie de sânge", a insistat premierul pakistanez.
India nu a comunicat numărul militarilor săi din Kashmir. Dacă cifra menţionată de Imran Khan se confirmă, ea ar echivala cu două treimi din armata indiană.
Şeful guvernului pakistanez a mai spus că se teme de noi confruntări între cele două puteri nucleare rivale dacă India va considera vinovat Pakistanul pentru eventuale atacuri ale grupărilor locale ca reacţie la represiunea din acest teritoriu majoritar musulman.
"Dacă un război convenţional începe între ţările noastre, orice se poate întâmpla", a continuat să avertizeze Khan, evidenţiind în acelaşi timp că Pakistanul, "de şapte ori mai mic decât vecinul său", va avea de făcut o alegere dificilă: "fie se predă, fie luptă pentru libertate până la moarte".
"Ce vom face? Îmi pun aceste întrebări. Ne vom lupta", "iar când o ţară nucleară se luptă până la capăt, aceasta poate avea consecinţe cu mult dincolo de frontierele sale". "Aceasta ar putea să aibă consecinţe pentru întreaga lume şi de aceea, vă repet, am venit să vă avertizez, nu să vă adresez ameninţări".
Omologul său iranian, Narendra Modi, şi-a rostit discursul cu puţin timp înaintea sa, dar în care nu a menţionat situaţia explozivă din Kashmir. Liderul indian a dat însă asigurări că ţara sa, purtătoare a unui mesaj de pace, doreşte "să avertizeze lumea faţă de reţelele teroriste", o aluzie destul de transparentă la Islamabad, pe care îl cauză în mod regulat că susţine grupări extremiste.
Vineri, forţele de securitate indiene au înăsprit restricţiile de circulaţie în Kashmir de teama manifestaţiilor care ar putea fi provocate de discursurile liderilor indian şi pakistanez la ONU.
În opinia premierului pakistanez, condiţiile din Kashmir au radicalizat o nouă generaţie din cadrul populaţiei. El a asigurat că s-ar fi înarmat el însuşi dacă s-ar fi aflat în situaţia acestora, imaginându-şi ce ar fi putut spune în acest caz: "Au trecut 55 de zile de când sunt închis, am auzit vorbindu-se de violuri, de soldaţi care au intra în locuinţe".
"Mi-ar plăcea să trăiesc această umilire? Mi-ar plăcea să trăiesc aşa? M-aş înarma. Forţaţi oamenii să se radicalizeze", s-a adresat Imran Khan autorităţile indiene.
Joi, SUA au cerut Indiei să ridice restricţiile impuse în Kashmir.
India şi Pakistanul şi-au împărţit teritoriul Kashmirului în momentul obţinerii independenţei, în 1947, şi de atunci cele două ţări au purtat război de două ori pentru a obţine controlul asupra regiunii.
