Un fost bancher demontează minciunile băncilor despre Legea dării în plată

21 Decembrie 2015
Legea dării în plată
Legea dării în plată

Legea dării în plată, retrimisă recent în Parlament de președintele Klaus Iohannis, a împărțit societatea românească în două, fiind subiectul unor ample controverse între bancheri și BNR, pe de o parte, și românii cu credite ipotecare ajunși în dificultate, de cealaltă parte.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis vineri în Parlament Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite ipotecare.

În forma adoptată de Parlament, șeful statului precizează că legea "riscă să creeze noi dificultăți, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei".

Anterior, mai mulți șefi ai unor bănci românești cu capital strain i-au transmis președintelui Iohannis o scrisoare în care îi solicitau să prevină efectele legii dării in plata asupra sistemului bancar, avertizând, între altele, vor da statul în judecată la curțile internaționale de arbitraj și în plan european.

De asemenea, oficiali ai Băncii Naționale au luat, rând pe rând, poziție împotriva legii aprobate de Parlament.



Un fost bancher, actualmente consultant în domeniul financiar, intervine în dispută și aduce clarificări importante. Radu Georgescu, Managing Partner al CFO Network, demontează motiele invocate de bănci împotriva Legii dării în plată, într-un articol de opinie transmis Realitatea.net:

"Cunosc foarte bine sistemul bancar. Am lucrat 4 ani de zile ca director financiar într-o instituție bancară. De asemenea am o experiență bogată în cadrul firmelor de consultanță.

Prin blocarea acestei legi, sistemul bancar din România împreună cu BNR, refuză să se supuna legilor economiei de piață în care companiile care fac greșeli riscă să dea faliment.

Sistemul bancar din România dorește să tranfere doar către clienți greșelile făcute de unele bănci: goana după profit prin supraevaluarea bunurilor creditate, încălcarea politicilor de creditare, promovarea intensivă a creditelor în valute cu risc pentru populație.

Mă întreb de ce BNR nu a intervenit și în anii 2006-2008 când băncile multinaționale din România obțineau profituri de miliarde de euro, deoarece romanii trebuiau sa plateasca dobanzi la credite mult mai mari decat clientii din celelalte tari UE.

De asemenea este interesant de știut de ce BNR nu a spus în anul 2008 că este un risc sistemic atunci când băncile supraevaluau și finanțau imobile, ajungând ca prețul unei garsioniere de 30 mp să fie evaluată de banci la 70.000 euro, adică de peste 4 ori prețul de construire a unei garsoniere noi.

Mai jos detaliez amenințările enunțate de reprezentanții sistemului bancar, dacă legea dării în plată va fi aplicată.

1. Sistemul bancar va fi impactat de pierderi de miliarde de euro

Conform normelor BNR, bancile sunt obligate sa-si inregistreze cheltuieli cu provizioane pentru creditele care sunt restante.

Pierderile suplimentare la care fac referire reprezentantii bancilor se refera la creditele care nu sunt restante. Avand in vedere ca aceste credite sunt ale unor clienti care sunt cu platile la zi, nu se poate estima cati clienti vor da casele catre banci.  Avand in vedere ca au trecut 7 ani de la inceperea crizei, probabil vor fi putini cei care vor da bunurile bancii.

2. Vor fi banci care vor da faliment

Intr-o economie de piata, companiile care fac greseli risca sa dea faliment. Acest lucru s-a intamplat pentru zeci de mii de companii din Romania, multe dintre ele intrandand in insolventa din cauza lipsei de finantare, deoarece bancile si-au retras liniile de credit.

Spre deosebire de BNR, banca centrala din America (FED) intelege legile economiei de piata si  a lasat sa intre in faliment zeci de banci care aveau probleme, inclusiv a 5 banca dupa dimensiune din America  ( Lehman Brothers).

De fapt, in Romania a fost o banca care a dat faliment operational (Volksabank) care a generat miliarde de euro pierdere. Aceste pierderi au fost suportate de banca mama din Austria, care a si primit ajutor de la statul austriac.

Probabil BNR si celelalte banci se tem ca inca o banca din Romania o sa dea faliment, pentru ca acum nu mai pot sa dea vina pe criza mondiala.

3. BNR mentțonează că va fi un risc sistemic pentru sistemul bancar românesc

Dupa cum am mentionat si la punctul unu, posibilile pierderile pentru banci generate de aceasta lege, vor fi aferente  creditelor care in acest moment sunt la zi, dar pentru care clientii vor considera ca va fi mai rentabil sa dea casa bancii si sa scape de plata imprumutului.

In acest moment este imposibil sa se stie cati clienti vor renunta de buna voie la casele lor.

Totusi BNR-ul poate sa fie ingrijorata de valoarea mare a creditelor care nu mai sunt acoperite de garantii.  Romania este printre putinele tari din Europa, alaturi de Grecia si Spania, unde valoarea caselor este la 50% fata de cea din perioada de varf, responsabilii morali fiind bancile care au acordat credite in exces populatiei, pentru motivul ca in Romania marjele de profit ale bancilor multinationale erau mult mai mari decat marjele din tarile de provenienta.

De ce BNR nu a spus in anul 2008 ca este un risc sistemic atunci cand bancile supraevaluau si finantau imobile, ajungand ca pretul unei garsioniere de 30 mp sa fie evaluata de banci la 70.000 euro, adica de peste 4 ori pretul de construire a unei garsoniere noi.

Dar pentru aceasta situatie trebuie sa fie responsabili doar cei care se fac vinovati de creditarea fortata din anii de boom imobiliar. Pentru aceste greseli nu trebuie sa plateasca clientii care au fost vanati sa li se acorde credite.

4.  Bancile spun că de această lege vor beneficia speculatorii imobiliari care au împrumuturi de ordinul milioanelor de euro

Creditele acordate catre persoane fizice au fost si sunt reglementate de politicile de creditare ale fiecarei banci, politici validate de catre BNR.  Persoanele fizice nu puteau si nu pot nici in prezent sa ia un credit pentru care rata lunara sa fie mai mare decat  veniturile sale.

Singurele persoane fizice care luau credite neacoperite de venituri, erau persoane cu statut special care ocoleau politicile de creditare ale bancilor (oameni din administratia locala si centrala etc). BNR ar trebui sa verifice toate aceste credite cu valoare foarte mare acordate catre persoane fizice. Motivul pentru care BNR nu este interesata de acest subiect este ca insusi Mugur Isarescu a luat un imprumut foarte mare de la o banca, in conditii neclare.

Oricum speculatorii imobiliari, persoane fizice, au scapat de urmarirea bancilor instrainandu-si bunurile personale, si nu au asteptat sa apara aceasta lege.

5.  De ce băncile acceptă darea în plata pentru companii dar se împotrivesc pentru persoanele fizice

Marea majoritate a creditelor pentru  tranzactii imobiliare cu sume mari, au fost acordate companiilor. Dezvoltatorii imobiliari au fost primii care au intrat in insolventa dupa inceperea crizei, lasand practic bunurile bancilor.

Bancile jongleaza cu cifrele contabile,  inventand tot felul de scheme financiare prin care evita sa recunoasca pierderile provocare de creditele restante. Cele mai des folosite metode sunt restructurarile de credit si vanzarea creditelor catre o alta companie.

Creditele cu valoare mare acordate companiilor pot fi mai usor bagate sub pres, pentru ca sunt mai putine. Creditele catre persoanele fizice nu pot fi mascate datorita numarului mare .

6.  Băncile amenință că se vor înăspri condițiile de creditare și  cei mai loviți vor fi tinerii pentru că nu vor mai putea accesa credite

Cu sau fara aceasta lege, bancile trebuie sa acorde credite in continuare, pentru ca altfel vor disparea de pe piata.

Tinerii reprezinta cea mai vanata categorie a populatie, inclusiv pentru industria bancara.

Declaratia bancilor ca nu vor mai acorda credite tinerilor, starneste zambete sau cel mult va mari interesul altor institutii de creditare de afara de a intra in Romania".

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?