Subiectul ar urma să domine discuţiile prevăzute între premierul ceh
Jan Fischer, care este intermediarul cererilor imprevizibilului său
preşedinte, şi preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso.
Pentru Uniunea Europeană, situaţia se complică.
După ce
irlandezii au aprobat prin referendum Tratatul de la Lisabona, ţările
europene credeau că va intra repede în vigoare şi că vor putea numi
repede preşedintele UE şi "ministrul de externe", funcţii create prin
text. Prevăzute iniţial la summitul european de la sfârşitul lunii
octombrie, aceste numiri ar putea fi amânate până la summitul din
decembrie, consideră diplomaţii.
Preşedintele Klaus, adversar declarat al tratatului, despre care crede
că poate anticipa formarea unui stat supranaţional în Europa, cere ca
ţara sa să beneficieze de o derogare de la Carta drepturilor
fundamentale europene, un document anexat Tratatului de la Lisabona.
Această derogare va permite, din punctul de vedere al lui Klaus, să
împiedice ca descendenţii germanilor sudeţi, expropriaţi după cel de-al
Doilea Război Mondial, să-şi recapete proprietăţile, în baza decretelor semnate de preşedintele
cehoslovac din perioada respectivă, Edvard Benes.
Vaclav Klaus dispune de un atu important. El a obţinut deja luni ca
Guvernul ceh, condus de un premier de tranziţie slăbit, să transmită
cererea sa. Jan Fischer s-a declarat luni pregătit să "negocieze cu
partenerii săi europeni o soluţie posibilă" la următorul summit UE, de
la sfârşitul lunii octombrie, de la Bruxelles.
Problema este că, dacă cehii insistă pentru a obţine derogări similare
celor obţinute în 2007 de Polonia şi Marea Britanie, Tratatul de la
Lisabona va trebui supus din nou ratificării în cele 27 de state membre
UE. "Această opţiune nu este acceptabilă de ţările membre UE",
consideră preşedintele Fundaţiei Schumann, Jean-Dominique Giuliani.
Preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi premierul bulgar au transmis
luni seara, după o întrevedere la Paris, un mesaj ferm Cehiei.
"Liderii europeni ar fi pregătiţi să meargă până la o confruntare cu
Klaus, dar clasa politică cehă nu pare să împărtăşească acest punct de
vedere", ceea ce va face, fără îndoială, un compromis,
consideră Giuliani.
Unii diplomaţi consideră că acest compromis ar putea însemna o declaraţie distinctă anexată tratatului, semnată de liderii europeni. Cu riscul de a crea un precedent, deschizând uşa pentru tot felul de cereri individuale ale ţărilor care au ratificat deja tratatul. Şi nu există nicio garanţie a faptului că Klaus se va opri aici.
