"Înainte de a participa la ședința CSM am citit și eu punctul de vedere al Direcției Legislație, care nu este o noutate pentru mine pentru că elaborarea acestui punct de vedere a avut în vedere și observațiile pe care le-a transmis Înalta Curte de Casație și Justiție și care erau în același sens, adică nu susținem promovarea unui astfel de demers pe calea unei ordonanțe de urgență. Am arătat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 15 aliniatele 4 și 6 din Constituție, în sensul că nu este justificată urgența", a precizat Cristina Tarcea, la sediul CSM, potrivit Agerpres.
Ea a adăugat, cu privire la ordonanța de urgență privind modificările Codului penal și a Codului de procedură penală, că nu răspunde întru totul deciziilor Curții Constituționale.
"Ne-am raportat la nota de fundamentare, la conținutul reglementării în ceea ce privește ordonanța privind grațierea și am constatat că nu există o corelare între reglementare și urgența afirmată, iar în ceea ce privește ordonanța de urgență privind modificările Codului penal și a Codului de procedura penală, așa cum am arătat și cu altă ocazie, am spus că ea nu răspunde întru totul deciziilor Curții Constituționale pentru că dezincriminează fapte pentru care CCR nu s-a pronunțat și cuprinde reglementări care exced cadrului deciziilor Curții Constituționale", a precizat Tarcea.
Cu privire la raportul MCV, Tarcea a precizat că acesta i se pare a "oglindire obiectivă" a ceea s-a întâmplat în justiție în ultimii 10 ani.
"Am citit raportul politic. Mie mi se pare o oglindire obiectivă a tot ceea ce s-a întâmplat în justiție în perioada ultimilor 10 ani, pentru că, ați observat, raportul vizează o perioadă mult mai mare, sunt înregistrate progresele, sunt înregistrate și lucruri care sunt de făcut, ați vazut, sunt și recomandări. Ceea ce mi se pare demn de notat este faptul că se concluzionează că obiectivele stabilite prin MCV au fost îndeplinite, dar în același timp există și o îngrijorare, o serioasă îngrijorare din partea tehnicienilor Mecanismului în ceea ce privește păstrarea acestor evoluții pozitive și riscul de a ne întoarce la ceea ce am fost odată. În acest context au fost menționate și cele două acte normative", a arătat președintele ÎCCJ.
Cu privire la supraaglomerarea din penitenciare, Cristina Tarcea a spus că sunt mai multe aspecte care nu și-au găsit încă o reglementare legislativă, cum ar fi hrana sau tratamentul medical care se aplică deținuților.
"Am fost agentul României la CEDO. Condițiile din penitenciar sunt analizate acolo sub prisma articolului 3, care înseamnă dreptul de a nu fi torturat și de a nu fi supus la rele tratamente, dar vreau să vă spun că supraaglomerarea penitenciarelor este doar unul dintre aspectele care ar interesa articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Sunt multe alte aspecte care din păcate nu și-au găsit încă o reglementare legislativă și mă gândesc aici la dreptul de a ocupa un spațiu de o anumită dimensiune, la condițiile de transport între diferite locuri de detenție sau între locul de detenție și instanțe, mă refer la hrană, la tratamentul medical care se aplică deținuților", a menționat Cristina Tarcea.
