Așa cum explică în paginile prestigioasei reviste ”Lancet”, autorii studiului au comparat efectele pe care le are un statut socio-economic scăzut asupra sănătăţii, cu cel al altor factori de risc cu semnificație clinică și au constatat, de fapt, că un profil profesional scăzut scurtează în medie viaţa cu mai mult de doi ani. Aproape la fel de mult ca și fumatul, diabetul sau sedentarismul, care ”mănâncă” respectiv, 4,8 ; 3,9 și 2,4 ani din viață, scrie Rador.
Autorii lucrării au unit datele (strânse fie direct în cadrul proiectului ”Lifepath”, fie din bazele de date publice), a aproape două milioane de oameni din șapte țări diferite: Marea Britanie, Italia, Portugalia, Statele Unite ale Americii, Australia, Elveția și Franța. Participanții, care au fost monitorizaţi pe o perioadă medie de 13 ani, au fost clasificaţi în funcție de propriul statut de muncă (în conformitate cu Cadrul European al Calificărilor) utilizat ca un indicator al statutului socio-economic. Informațiile au fost corelate cu starea de sănătate a participanților și confruntate apoi corespunzător cu cele referitoare la șase dintre factorii de risc (fumatul, consumul de alcool, lipsa de activitate fizică, hipertensiune arterială, obezitatea, diabetul zaharat) incluse în ” 25×25 „, planul strategic al OMS al cărui obiectiv este reducerea cu 25% până în anul 2025 a mortalităţii provocate de bolile netransmisibile.
”Faptul că un statut socio-economic scăzut este asociat cu o mortalitate mai mare era cunoscut de mult timp de comunitatea științifică – explică Silvia Stringhini, coordonator al studiului şi epidemiolog la Spitalul Universitar din Lausanne -. Cu toate acestea, studiul noastru a fost primul care a comparat acest parametru cu alți factori de risc majori, demonstrând cantitativ că traiul în condiții sociale și economice precare diminuează cu peste de doi ani speranța de viață.”. Pe scurt, un nivel de trai scăzut creşte cu 20% riscul de mortalitate prematură în rândul oamenilor, cu doar 10%, mai puțin decât tutunul și mult mai mult decât diabetul zaharat, consumul de alcool și hipertensiunea. „Cercetările efectuate – explică Stringhini – au demonstrat că cei care trăiesc în condiții socio-economice precare sunt supuşi unui risc cu 30% mai mare decât ceilalți”. Este foarte probabil ca motivul să fie cel că un statut socio-economic scăzut ”ascunde” şi alţi factori de risc, cum ar fi de exemplu creșterea expunerii la stres.
Comentând rezultatele studiului, autorii subliniază că în ciuda faptului că un nivel socio-economic scăzut poate fi un indicator eficient al diminuării speranței de viață, de multe ori guvernele „nu-l iau în considerare, adăugându-l pe lista factorilor care urmează să fie rezolvaţi prin intervenții specifice. Lucru complet eronat, deoarece condițiile socio-economice și consecințele lor sunt modificabile prin intermediul politicilor la nivel local, la nivel național și internațional”.
