Probabilitatea ca adolescenții să devină fumători crește în funcție de influența părinților și a problemelor din familie, dar și de modelele din anturaj. Aproape jumătate dintre tinerii care fumează în mod regulat au părinți absenți (43%) sau au un tată mai puțin implicat în relația cu ei (47%).
Mai mult decât atât, relațiile disfuncționale între părinți sunt legate în proporție de 35% de consumul de tutun la adolescenți, iar prezența unor situații traumatice în familie a fost legată în proporție de 43% de consumul de tutun. De asemenea, dacă adolescenții au cel puțin un părinte fumător, mai bine de jumătate dintre aceștia (61%) ajung să fumeze regulat. În ceea ce îi privește pe cei care nu fumează, doar 36% au părinți fumători, arată studiu citat de Mediafax.
Un alt motiv al consumului de tutun este influența grupului (28%). Majoritatea adolescenților fumători (70%) au cel mai bun prieten fumător, spre deosebire de o mică parte dintre tinerii nefumători al căror prieten cel mai bun este fumător (20%).
Pe de altă parte, tinerii români consumă droguri mai degrabă în mod experimental și ocazional, majoritatea celor care au răspuns studiului spunând că nu au consumat droguri în ultima lună. Cea mai mică vârstă la care tinerii încep să consume marijuana este de 12 ani, iar numărul acestora crește după 15 ani. Mai mult, 32% dintre fumătorii de marijuana consumă în casele prietenilor, iar 18% preferă să facă acest lucru pe stradă sau în baruri. Deși cea mai mare parte a tinerilor nu consumă droguri de niciun fel, 98% dintre aceștia susțin că au printre cunoscuți pe cineva care a consumat droguri cel puțin o dată.
Asemenea consumului de tutun, printre problemele în familie care cresc probabilitatea ca adolescenții să consume marijuana ocazional sau experimental se numără: lipsa de implicare a tatălui în creșterea tânărului (50% dintre fumători au un tată puțin implicat în relația cu ei, în contextul în care doar 28% dintre nefumători au un tată slab implicat în relația cu ei), diferențele de opinie (43% dintre fumători au păreri contrare față de părinți în contextul în care 24% dintre nefumători au opinii diferite față de părinți), relațiile disfuncționale dintre părinți (58% dintre fumători au părinți care se ceartă frecvent, pe când 20% dintre nefumători au părinți care se ceartă des) și prezența unor situații traumatice în familie (54% dintre fumători, față de doar 27% dintre nefumători).
"Nevoia de stimulare și experimentare este specifică perioadei adolescenței și este amplificată de creșterea vizibilă a stimulilor la care sunt expuși tinerii odată cu toate progresele economice", a menționat Adina Nica, managing director Open-I Research.
De asemenea, Dragoș Cârneci, senior consultant Open-I Research, a apreciat că adolescenții fac totul pentru a fi acceptați de către cercul de prieteni, "chiar dacă acest lucru presupune comportamente față de care nu ar simți o atracție deosebită în mod normal".
"Mai mult decât atât, adolescența este ultima perioadă de remodelare masivă a creierului, iar, ca urmare, tinerii sunt permanent sub imperiul emoțiilor și impulsurilor. Astfel, fumatul și consumul de alcool pot fi folosite de către aceștia ca modalități de reducere a stresului și reglare a emoțiilor, dat fiind că ambele duc la eliberarea de dopamină în circuitul recompensei din creier", a spus acesta.
Studiul a fost desfășurat în perioada septembrie — octombrie 2015, la inițiativa Educația Azi, și a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național urban de 357 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14 — 18 ani.
