Asta în contextul în care artistul este criticat în prezent din cauza relaţiilor pe care le-ar fi avut cu tahitiene minore, informează AFP.
Acest ulei pe pânză din 1897 face parte dintr-un ciclu de nouă picturi realizate în Tahiti, pe care pictorul francez (1848-1903) le-a trimis la Paris pentru o expoziţie la Galeria Ambroise Vollard, unde au avut parte de un succes limitat.
Perioada tahitiană a lui Gauguin, din care provin unele dintre cele mai frumoase picturi ale artistului, expuse în cele mai mari muzee ale lumii, este cea mai populară printre colecţionari şi totodată cea mai cunoscută publicului larg, dar şi cea mai controversată din cariera pictorului.
Tabloul, vândut pentru 9,5 milioane de euro (cu taxe incluse), pentru "de aproape de două ori peste estimarea sa", are o istorie destul de liniară: Ambroise Vollard l-a păstrat, iar la moartea sa, "Te Bourao (II)" s-a întors la moştenitorii săi, care l-au revândut în 1995 unui cumpărător, care l-a oferit spre vânzare la Artcurial.
Evocare probabilă a unui paradis pierdut, cu o natură virgină şi un călăreţ care se îndepărtează, "Te Bourao II" - expus la MET, în New York, din 2007 până în 2017- este ultima pictură din acest ciclu care rămăsese într-o colecţie privată.
Licitaţia, a precizat Artcurial, a fost câştigată de un "colecţionar internaţional", care a precizat că tabloul va rămâne în Franţa.
Nici o lucrare din perioada tahitiană a artistului nu a mai fost prezentată pe piaţa franceză de mai bine de 20 de ani.
Ultimul tablou din această perioadă vândut la licitaţie, "Cavalier devant la case", a fost vândut în 2017 la New York în cadrul unei licitaţii organizate de Sotheby's, pentru suma de 7,5 milioane de dolari.
Recordul absolut pentru o pânză de Gauguin datează din 2006, când "L'homme ŕ la hache" a fost adjudecat pentru 40,3 milioane de dolari la Christie's, tot la New York.
Vânzarea de la Artcurial reprezintă un eveniment important, întrucât este rar să fie găsit un Gauguin din această perioadă într-o stare foarte bună.
În 1891, pictorul s-a stabilit în Tahiti, în speranţa de a scăpa de o civilizaţie occidentală prea artificială pentru gustul său, şi a pictat mai multe tablouri, înainte de a fi afectat de depresie, singurătate şi probleme materiale. Acestea nu-l vor împiedica însă să picteze, realizând în 1897 celebrul "D'ou venons-nous?", dar şi pânze mai puţin cunoscute, precum "Te Bourao (II)".
