Sfânta Varvara. În calendarul ortodox, sărbătoarea este marcată cu cruce neagră.
Sfânta Mare Muceniță Varvara este considerată ocrotitoarea minerilor. Ea s-a născut în vremea împăratului Maximilian și a fost fiica unui mare proprietar de pămînt din Eliopolis. Tatăl ei se închina la idoli și a vrut ca și fiica sa să îi împărtășească credința.
Sfânta Varvara a crescut în singurătate, într-un castel zidit pe stâlpii unei stânci. Cu toate că tatăl ei a încercat să o facă să se închine la idoli, Varvara descoperit credința față de Dumnezeu și și-a dedicat întreaga viață Lui.
Deși a fost schingiută și umilită pentru credința sa, Sfânta Varvara i-a rămas fidelă lui Dumnezeu. S-a ridicat la cele veșnice după ce a fost decapitată de propriul tată.
Ziua de patru decembrie este una plină de tradiții și obiceiuri, atât la noi, cât și în alte țări.
Sfânta Varvara. Tradiții și Obiceiuri
Se obișnuiește ca în ziua Sfintei Varvara, părinții să însemneze pe frunte și pe față copiii cu semnul Sfintei Cruci, având degetul înmuiat în miere.
În unele părți din Franța, exista obiceiul de a se pune pe pervazuri, la soare, farfurii umplute cu boabe de grâu înmuiate în apă. Dacă grâul creștea repede, se considera că va fi un an bun pentru recolte.
În unele zone din Germania și Austria, fiecare fată nemăritată punea în apă crengi ale pomilor fructiferi. Dacă crenguța înflorea de Crăciun, era semn că fata se va căsători în curând.
În Polonia, dacă ploua în ziua de Sfânta Varvara, se credea că se anunță un Crăciun înghețat.
Ce să nu faci de Sfânta Varvara
Se spune că nu este bine să muncești în ziua de Sfânta Varvara, să speli sau să mănânci fasole. Minerii nu intră în galerii, ci sărbătoresc și se bucură.
