Descoperirea este cu atât mai importantă cu cât aceasta oferă informaţii preţioase despre originea scheletului şi despre forma craniului: ”Diadema era pe craniu, aflat acum la Institutul de antroplogie din Bucureşti. Craniul deformat, alungit, poarta înca urmele de vergire de la diadema. Este unul dintre cele mai alungite cranii descoperite, semn ca persoana deţinătoare era foarte însemnată şi avea o poziţie deosebită în comunitate”, spune istoricul buzoian Marius Constantinescu. Acesta susţine că scheletul a aparţinut unei femei care provenea din rândul hunilor. A murit înainte să împlinească vârsta de 25 de ani şi, cel mai probabil, se născuse pe aceste meleaguri.
Mai mult decât atât, potrivit analizei antropologice amănunţite ale craniului, istoricul susţine că scheletul descoperit la Gheraseni aparţine unei prinţese din rândul hunilor, o femeie importantă şi reprezenta populaţia dominantă din punct de vedere militar.
Deformarea capului, o practică ce conferea distincţie
Relatările izvoarelor vremii susţin faptul că, în rândul populaţiei hunice, deformarea artificială a craniului la femei era considerat un semn de frumuseţe şi distincţie, fiind practicat mai ales în cadrul familiilor de rang înalt. Practic, capul copilului era strâns legat cu o faşă, care era lăţită treptat, apoi capul era căptuşit pentru a-l proteja de impactul eventualelor accidente. sursa
