Pentru cele aproape 160 de posturi, înscrierile au început încă din 22 aprilie şi data-limită este 6 mai. Concursul se va desfăşura în data de 23 mai şi va consta în 3 etape:
- selecţie dosarelor de înscriere
- probă scrisă
- interviu
Printre condiţiile cerute la angajare se menţionează pe site-ul ANAF şi vechimea în specialitate, de la 1 la 9 ani, în funcţie de complexitatea postului.
Prin proba scrisă se testează cunoştinţele teoretice, examenul fiind unul de tip test-grilă.
Condiţiile de participare în cazul posturilor vacante, dar şi LISTA direcţiilor în care se organizează concursul de angajare pot fi văzute aici.
Lista documentelor necesare pentru concursul de angajare AICI.
Moise Guran, dezvăluiri despre ofițerii acoperiți de la Fisc
Jurnalistul Moise Guran crede că în Direcţia Antifraudă din cadrul ANAF lucrează un număr de ofiţeri ai SRI, mai mult sau mai puţin acoperiţi. "Toată lumea ştie (acest secret - n.r), dar toţi se întreabă dacă e normal", spune realizatorul TV.
Potrivit lui Guran, există o decizie secretă a CSAT, prin care s-ar fi dispus ca un număr de ofiţeri să fie detaşaţi pe faţă, deci nu acoperiţi, ci cu ordin de serviciu, să facă parte din structurile centrale şi locale ale DGAF (Direcţia Antifraudă).
Rolul acestor ofițeri SRI ar fi acela de a pune la punct proceduri de control care să împiedice cârdăşia organelor de control cu evazioniştii.
"Prezenţa acestor ofiţeri în structură este o certitudine. Toată lumea ştie de ei (...) Din ce înţeleg eu, rostul ofiţerilor SRI în Direcţia Antifraudă (că au fost sau nu trimişi acolo prin decizie CSAT nu mai contează) este acela să cureţe sistemul. Nu îmi este nici mie clar cât timp vor face asta şi când vor fi retraşi, dacă vor fi retraşi vreodată, sau dacă vor fi doar înlocuiţi de alţii care să ţină permanent Fiscul sub observaţie", scrie Guran pe blogul biziday.ro.
Inspectorii ANAF au trecut prin foc și sabie 880 de firme. Rezultatul e uluitor
"Sunt însă gata să bag mâna în foc că SRI-ul ştia şi pe vremea Gărzii Financiare când şi cum era folosită aceasta pentru a mâna firmele adversarilor politici către faliment sau cum se colectau bani într-un sistem piramidal", mai spune jurnalistul economic.
Potrivit estim[rilor, din evaziunea fiscală statul pierde anual între 15 şi 20 de miliarde de euro, deci cam jumătate din taxele ce i s-ar cuveni.
"Nu-mi este clar nici astăzi de ce atât amar de ani a fost perpetuat acest sistem de şpăgi, când era atât de simplu de organizat o structură în care corupţia să fie imediat identificată. Şi nici azi nu înţeleg de ce este atât de mult amânată informatizarea Fiscului şi de ce politicienii amână la infinit corelarea bazelor de date deja existente", se arata consternat realizatorul TVR.
În primele 3 luni din 2015, inspectorii antifraudă au verificat un număr record de societăți comerciale: surprinzător este faptul că numărul sesizărilor penale făcute de Fisc e mai mare decât cel al unităților verificate, iar prejudiciul constatat este uriaș: 2,6 miliarde lei.
Direcţia Antifraudă Fiscală din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a verificat, în primul trimestru din acest an, 880 de firme cu un profil ridicat de risc, întocmind 885 de sesizări penale, cu o valoare estimată a prejudiciilor de 2,6 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al ANAF.
'Agenţii economici controlaţi desfăşurau activităţi comerciale în domeniul comerţului en-detail, construcţiilor şi al desfacerii de produse agroalimentare. Valoarea prejudiciilor estimate este de circa 2,6 miliarde de lei iar cea a măsurilor asiguratorii instituite la operatorii economici pentru care s-au întocmit sesizări penale este de circa 877 de milioane de lei', se menţionează în comunicatul prezentat de Agerpres.
Comparativ cu anul trecut, s-a înregistrat o creştere cu 38,07% a numărului de sesizări penale înaintate de Direcţia Inspecţie Fiscală (de la 641 la 885) şi o creştere de 119% în ce priveşte măsurile asiguratorii (de la 399,3 milioane de lei la 877,1 milioane de lei).
