În ultimii 15 ani numărul salariaţilor plătitori de taxe, care alimentează şi bugetul fondului public de pensii, s-a micşorat DRAMATIC în raport cu numărul de pensionari.
Dacă în anul 1990 erau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,5 milioane de pensionari, ultima statistică publicată în luna mai 2014 de Institutul Naţional de Statistică arată că 5,7 milioane de salariaţi susţin, în prezent, un număr de 5,3 milioane de pensionari alături de 1,2 milioane de bugetari şi 4 milioane de copii şi adolescenţi.
"În acest ritm, în mai puţin de 10 ani România nu va mai avea bani de pensii din contribuţii şi va trebui să se împrumute masiv pentru a face faţă deficitului. Mai mult chiar, dacă ritmul se menţine, în următorii 15 ani populaţia României va ajunge la nivelul din 1946, adică la 16 milioane de locuitori", se arată într-un raport KeysFin prezentat de Agerpres.
Conform concluziilor cercetării, din venitul lunar al unui angajat din România, peste 80% se duc pe cheltuielile de administrare, adică pe facturi de utilităţi, taxe, impozite, rate la bancă şi consumul necesar traiului zilnic.
Pe de altă parte, statistica Uniunii Europene /UE/ relevă faptul că, la ora actuală, rata riscului de sărăcie în rândul persoanelor care lucrează este de 17,3% în România, cea mai mare din UE, în timp ce în Republica Cehă şi Finlanda acelaşi indicator este de doar 3,7%.
Analiştii KeysFin consideră că 'singura şansă a României să iasă din această criză este să ia măsuri urgente pentru stimularea economică', iar 'reducerea CAS este doar un pas înainte'. De asemenea, pe termen scurt singura sursă posibilă de bani care ar putea aduce o relansare a businessului o reprezintă fondurile europene, precum şi aplicarea de măsuri pentru stimularea activităţilor lucrative, a producţiei şi de creşterea productivităţii muncii.
'În plus, este absolut necesară restructurarea şi eficientizarea colectării taxelor. În prezent, rata de colectare a veniturilor la bugetul consolidat este de 30-31% din PIB, în timp ce în alte state este de 45% din PIB (...) fără măsuri concrete, economia va continua să funcţioneze sub ameninţarea şurubului fiscal. Autorităţile vor fi nevoite, periodic, să crească taxele, pentru a avea bani ca să echilibreze deficitele bugetelor de pensii, sănătate etc. Iar efectele vor continua precum un carusel - taxele mai mari vor însemna afaceri mai puţine, evaziune mai multă, locuri de muncă mai puţine, salarii mai mici, încasări mai mici la buget', se arată în studiul citat.
Informaţiile publicate de către KeyFin sunt colectate din barometrul privind starea businessului românesc, un proiect dezvoltat de companie prin analiza datelor financiare de la societăţile comerciale şi PFA-urile active din România.
