Sfânta Muceniță Ecaterina, fiica principelui Consta, a trăit în timpul împăratului Maximian, la începutul secolului al IV-lea, potrivit crestinortodox.ro. Cunoștea foarte bine limba greaca și limba latină și avea cunoștințe temeinice de astronomie și de oratorie.
Sfânta Mucenița Ecaterina are două viziuni: în prima o vede pe Maica Domnului cu Pruncul în brațe. Din cauza faptului că nu era creștină, nu reușește să vadă fața Mântuitorului. Acest lucru îi descoperă deșertăciunea cunoștințelor ei și alege să primească Sfântul Botez.
În a două vedenie i se descoperă Hristos, care îi dăruiește un inel de logodnă, spunându-i: „Iată, astăzi te primesc pe ține mireasă Mie nestricata și veșnică, deci să păzești tocmeală această cu dinadinsul și să nu mai primești nicidecum alt mire pământesc”.
În următoarea zi, Ecaterina rămâne uimită când vede inelul de logodnă pe degetul său. Este momentul în care viața sa se schimbă radical. De acum înainte începe să condamne cultul și miturile păgâne, înfrunta în discuții publice pe înțelepții vremii și chiar reușește să-i aducă la adevărată credința.
Este silită de Maximian să se înfrunte cu o adunare de filosofi păgâni. Datorită iubirii sale față de Hristos și a înțelepciunii cu care a fost împodobită, Sfântă Mucenița a făcut că toți filosofii prezenți să creadă în Hristos și să-L mărturisească că fiind Dumnezeu adevărat. Pentru acest lucru, toți acei înțelepți au fost arși în foc, conform crestinortodox.ro
Pentru luptă să împotrivă cinstirii zeilor, Sfintei Ecaterina i s-a tăiat capul. Potrivit Sfintei Tradiții, la tăierea capului sau nu a curs sânge, ci lapte, iar îngerii au dus trupul Sfintei Ecaterina în Muntele Sinai, în locul în care Moise văzuse Rugul Aprins. Aici s-a ridicat o mânăstire cu numele Sfintei Mucenițe, Mănăstirea Sfântă Ecaterina.
Trupul ei a fost luat de către îngeri și dus pe Muntele Sinai. Ele vor fi descoperite unui călugăr de la o mănăstire de la poalele Sinaiului. Acesta le va aduce cu dragoste în mănăstirea de la poalele muntelui Sinai.
Tradiția spune că în anul 337, sfântă impărăteasa Elena a construit un sanctuar în jurul locului în care s-a aflat rugul de foc ce ardea și nu se mistuia, unde Dumnezeu a vorbit prima oară cu Moise. Din cauza atacurile permanente ale triburilor nomade vecine, impăratul Justinian a transformat sanctuarul într-o mănăstire-fortăreata, în secolul al Vl-lea.
Toți cei care ajung să se închine moaștelor Sfintei Ecaterina din mănăstirea de pe Sinai, primesc în dar un inel, în cinstea celui pe care Hristos l-a dăruit Sfintei Mucenițe.
Sfântă Ecaterina este și ocrotitoarea studenților teologi din București. Paraclisul din cadrul Facultății de Teologie Ortodoxă „Patriarhul Justinian” din București poartă hramul „Sfântă Mucenița Ecaterina”.
O părticică din Moaștele Sfintei Ecaterina se află la Biserica Colțea din București.
Sfânta Ecaterina: tradiţii şi obieceiuri
Încă din cele mai vechi timpuri au existat fel şi fel de tradiţii şi superstiţii legate de această sfânta sărbătoare. Se spunea, spre exemplu, că fetele nemăritate care posteau în ziua Sfintei Ecaterina urmau să îşi găsească sortitul. De asemenea, femeile măritate, dar care aveau probleme în căsnicie, posteau în această zi pentru că soţul lor să se îndrepte.
În Franţa, femeile nemăritate care au trecut de vârstă de 25 de ani sărbătoresc această zi într-un mod cât se poate de inedit. Acestea îşi trimit cadouri între ele, se felicita, iar prietenii le fac bonete în culorile galben (semnifică credinţă) şi verde (semnifică înţelepciunea). Cele care primesc bonete le poartă întreagă zi, participând chiar la parade special organizate.
Femeile singure din Marea Britanie serbează şi ele această zi într-un mod deosebit, participând la parade ce se încheie cu focuri de artificii.
