În această zi, Mîntuitorul s-a arătat ucenicilor prin uşile încuiate, pentru a doua oară după Înviere.
Pentru că Toma nu credea în Învierea Mîntuitorului, Iisus l-a îndemnat să-i atingă semnele rămase pe corp în urma răstignirii Sale. După acest moment, Toma îl mărturiseşte fără nicio îndoială pe Iisus Hristos ca Domn şi Dumnezeu, realitatea Învierii Domnului fiind dovedită astfel încă o dată pentru cei care nu puteau crede, potrivit crestinortodox.ro.
Duminica Tomii este închinată sufletelor morților în calendarul popular.
În Banat, femeile dau pomeni pe ape curate, curgătoare, pentru slobozirea sufletelor răposaților. Bătrînele caselor înroșesc ouăle în ajunul sărbătorii, iar copiii adună ramuri fragede de alun sau de salcie, din care împletesc mici coșulețe.
Duminică dimineața, după slujba Utreniei, ouăle și colacii vor fi sfințiți de preoți. Apoi se vor căuta irugi, cursuri curate de ape curgătoare. Aici, oul, colacul și o lumînare aprinsă sînt așezate în fiecare coșuleț împletit și se dă drumul pe apă pentru a ajunge la sufletele morților. Oamenii cred că prin aceste ofrande sufletele morților vor fi eliberate de o parte din păcatele grele și vor putea umbla în locurile în care doresc. După Sfînta Liturghie, preoții ortodocși vor merge în cimitire și vor face slujbe pentru cei plecați în ''lumea blajinilor'', sfințind mormintele și pomenile aduse de familiile celor ce-și dorm somnul de veci.
În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sînt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rînduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregătiți — spovediți, împărtășiți și cu lumînare — sau nepregătiți. Credincioșii depun ofrande pe morminte, bocesc morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lîngă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.
Blajinii, oameni blînzi și pașnici, s-ar afla într-o lume îndepărtată, la vărsarea Apei Sîmbetei în Sorbul Pamîntului. Ei sînt anunțați că a sosit Paștele de către oameni, care aruncă în apele curgătoare coji de ouă sparte în timpul înroșitului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pască).
