În acest scop, ar fi util ca Moscova să accepte reluarea discuţiilor
referitoare la Tratatul asupra Forţelor Convenţionale din Europa (CFE),
din care a ieşit în 2007, şi ar trebui să se gândească la posibilitatea
modificării statutului forţelor sale de menţinere a păcii din Republica
Moldova şi să analizeze iniţiativa Chişinăului referitoare la
desfăşurarea observatorilor internaţionali în regiune, scrie cotidianul
rus Nezavisimaia Gazeta.
Experţii recomandă Moscovei să continue
cooperarea cu SUA şi să reacţioneze calm faţă apropierea
infrastructurii militare a NATO de frontierele Rusiei, relatează
publicaţia rusă în ediţia de vineri.
Vicepreşedintele american Joe Biden a purtat joi negocieri în România,
unde până la sfârşitul anului ar trebui să fie instalate baze militare,
scrie publicaţia rusă. Către 2011-2012 un proiect asemănător ar apărea
şi în Bulgaria. Între timp, Polonia şi-a dat acordul de a instala
elemente ale noului proiect de scut antirachetă pe teritoriul său,
reaminteşte publicaţia rusă. Însă experţii recomandă Moscovei să
reacţioneze calm faţă de apropierea infrastructurii NATO de frontierele
Rusiei.
Observatorii americani spun că turneul vicepreşedintelui american în
Polonia, România şi Cehia urmăreşte să liniştească temerile din zonă
privitoare la recenta deschidere a preşedintelui Barack Obama faţă de
Rusia, un efort privit cu suspiciune de unele ţări din fostul spaţiu
sovietic. Analiştii subliniază că oaspetele american a reuşit destul de
uşor să obţină promisiuni din partea premierului polonez Donald Tusk şi
din partea preşedintelui Lech Kaczynski de a instala elemente ale
scutului antirachetă pe teritoriul polonez.
De asemenea, Nezavisimaia Gazeta reaminteşte că revista americană Stars
and Stripes a scris recent că Pentagonul va cheltui peste 100 de
milioane de dolari pentru a construi noi baze militare în România şi
Bulgaria, care demonstrează angajamentul SUA în regiune, deşi
administraţia Obama a renunţat la planurile de instalare a unui scut
antirachetă în Cehia şi Polonia.
James Robbins, însărcinat cu probleme de securitate naţională la
centrul de reflecţie American Foreign Policy Council, a subliniat însă
că apariţia bazelor militare în România şi Bulgaria se înscrie într-o
strategie globală de redesfăşurare a forţelor, lansată în primii ani ai
administraţiei Bush, care vizează mutarea forţelor americane din
Germania către estul continentului. Redesfăşurarea forţelor va fi mai
ieftină şi va permite ca acestea să fie mai aproape de Orientul
Mijlociu, a explicat el.
Însă, la Moscova, există o altă viziune faţă de situaţia creată.
Într-un interviu pentru Nezavisimaia Gazeta, generalul rus Viktor Esin,
fost şef al Statutului Major, a spus că "desfăşurarea unor elemente ale
scutului antirachetă în Europa de Est şi construcţia unor baze militare
în România şi Bulgaria fac parte din aceeaşi schemă de apropiere a
infrastructurii militare a NATO de frontierele Rusiei".
De asemenea, Esin consideră că americanii au luat o pauză pentru a se
folosi Rusia în realizarea propriilor obiective. În primul rând, pe
tema Afganistanului. Obţinând permisul Rusiei de tranzitare a
transporturilor sale militare, administraţia Obama a început să
desfăşoare pe continentul european aceeaşi politică pe care o desfăşura
şi fosta echipă de la Casa Albă.
În acelaşi timp, generalul consideră că Rusia ar trebui să reacţioneze
calm, întrucât sistemele "Standard", pe care Polonia a acceptat să le
instaleze pe teritoriul său, sunt cu mult sub capacităţile rachetelor
interceptoare cu bază terestră BGI. Proiectul promovat de fostul
preşedinte american reprezenta un pericol pentru rachetele balistice
intercontinentale ale Rusiei, mai scrie publicaţia rusă. "Dacă nu vom
participa la construcţia scutului european antirachetă, americanii îl
vor construi după propria schemă. Trebuie neapărat să cooperăm cu SUA,
atunci interesele noastre pot fi luate în considerare", a spus expertul
rus pentru Nezavisimaia Gazeta.
În ceea ce priveşte bazele militare din România şi Bulgaria, decizia de
instalare a acestora a fost luată acum câţiva ani, în cadrul NATO.
Viktor Esin a subliniat că este necesar ca Rusia să coopereze atât cu
SUA şi NATO, cât şi cu România şi Bulgaria pentru a fi la curent cu
ceea ce va fi instalat la aceste baze şi pentru a avea o şansă de a
influenţa aceste decizii. Se pare Moscova are doar o singură cale de a
limita posibilităţile acestor obiective, şi anume să ceară ratificarea
textului Tratatutului adaptat al Forţelor Convenţionale în Europa
(CFE), a explicat el.
CFE limitează numărul de tancuri şi de alte echipamente militare dintre Atlantic şi munţii Urali. Rusia s-a retras, însă, din acest Tratat în 2007, susţinând că ţările NATO îl ignoră. În februarie 2007, Statele Unite au început negocierile oficiale cu Varşovia şi Praga pentru extinderea scutului antirachetă pe teritoriul american, ceea ce a stârnit nemulţumirea Rusiei, care a decis - şi din cauza aceasta - să-şi suspende participarea la Tratatul pentru Forţele Convenţionale în Europa. Moscova şi-a suspendat participarea la acest Tratat până când textul adaptat al acestuia va fi ratificat de toţi membrii NATO.
Însă,
scrie publicaţia rusă, americanii au pus Rusiei drept condiţie
retragerea contingentelor militare din Georgia şi din Republica
Molodva.
Experţii militari consideră, scrie Nezavisimaia Gazeta, că este
necesară reluarea demersurilor referitoare la CFE. "Probabil, Moscova
ar trebui să se gândească la posibilitatea modificării statutului
forţelor sale de menţinere a păcii din Republica Moldova şi să
analizeze iniţiativa Chişinăului referitoare la desfăşurarea
observatorilor internaţionali în regiune. Aceasta ar putea deschide
drumul spre ratificarea CFE", spun experţii, potrivit Nezavisimaia
Gazeta.
