Românii din Spania nu ajung să fie aleși consilieri locali și rămân slab reprezentați politic

În plus, după cum a explicat într-un interviu acordat AGERPRES una dintre autoarele studiului, Cristina Daniela Vintilă, românii au fost incluși pe listele de candidaturi pe poziții care prezentau o probabilitate scăzută de a fi aleși, astfel că nu au reușit să devină consilieri locali.

"În total, în baza noastră de date avem 21 de candidați români care s-au prezentat în cursa pentru ultimele trei alegeri locale din Spania, însă niciunul dintre ei nu a fost ales consilier local", a explicat Daniela Vintilă, cu referire la primul eșantion luat în considerare, în care au fost analizate toate orașele din Spania cu mai mult de o mie de locuitori, în care imigranții români, bulgari, marocani sau latinoamericani reprezentau cel puțin 15% din totalul populației în 2003, 2007 și 2011.

În ceea ce privește al doilea eșantion studiat, numai orașele cu peste 5.000 de locuitori din regiunea Madridului, din cei 106 candidați imigranți de pe listele partidelor politice, "26% au fost români, fapt pentru care au format colectivul care a primit cele mai multe nominalizări, însă nu a fost ales consilier niciunul dintre acești români", arată cercetătoarea româncă.

Daniela Vintilă își elaborează teza de doctorat în cadrul Consiliului superior pentru cercetări științifice din Spania — CSIC — pe tema participării politice și statutului juridic al cetățeniei europene. Teza ei tratează participarea electorală a imigranților comunitari, în alegerile locale și pentru Parlamentul European, care s-au desfășurat în zece state membre, din 1999 până în prezent. "Am identificat o tendință clară de subreprezentare politică, a tuturor grupurilor de imigranți, ceea ce înseamnă practic că, inclusiv în orașele în care imigranții reprezintă o parte importantă a populației, foarte puțini sunt nominalizați drept candidați. În primul eșantion, de exemplu, am identificat doar 79 de candidați imigranți, 1% din totalul candidaților care s-au prezentat la aceste alegeri în localitățile incluse în eșantion. Dintre acești 79 de candidați imigranți, doar nouă dintre ei au ocupat, în urma alegerilor, poziții de consilieri locali", precizează ea.

Despre români, studiul a mai relevat alte date semnificative: sunt mai degrabă nominalizați pe listele Partidului Popular, în comparație cu celelalte partide, însă PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol) în general include candidați imigranți pe o poziție a listei electorale care este mai sigură, cu o anumită probabilitate de a fi aleși consilieri, mai mare în comparație cu Partidul Popular. De exemplu, 10 din cei 21 de candidați români s-au prezentat pe listele Partidului Popular la ultimele trei scrutine electorale din orașele mici din Spania — și numai trei pe listele PSOE (Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol). "În orice caz, așa cum s-a petrecut și cu celelalte grupuri de imigranți pe care le-am analizat pe acest eșantion, românii au fost nominalizați pe listele electorale în poziții care prezentau o probabilitate de reușită mai scăzută, astfel că au avut foarte puține șanse de a fi aleși consilieri locali, și nici unul nu a fost astfel ales", arată de asemenea cercetătoarea.

Imigranții prezintă un nivel foarte scăzut de reprezentare politică, "în comparație cu ce ne-am aștepta, ținând cont de vizibilitatea demografică pe care o au la nivel local", constată Daniela Vintilă.

Există și anumite diferențe între diferitele grupuri de imigranți: "latinoamericanii, de exemplu, tind să fie mai bine reprezentați în alegerile locale, numai ținând cont de numărul mai mare de latinoamericani nominalizați, ci și ținând cont de șansele lor reale de a fi aleși; majoritatea celor aleși sunt latinoamericani — pe când niciunul dintre candidații români nu a fost ales". Ea își explică aceste fapte din două puncte de vedere: imigranții latinoamericani reprezintă un flux migratoriu mai vechi, în comparație cu românii, iar apropierea lor culturală față de spanioli îi ajută să obțină mai multă reprezentare politică, în comparație cu românii. "În orice caz, nivelul de nominalizare al candidaților români este evident mai mare decât nivelul de nominalizare al candidaților bulgari și marocani", conchide ea.

Românii din Spania formează cel mai numeros colectiv de străini care muncesc și contribuie la serviciile de asigurări sociale ale țării gazdă, după cum arată datele Ministerului spaniol al Muncii și Asigurărilor Sociale. Potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul spaniol de statistică, la 1 ianuarie 2014 în Spania erau stabiliți 795.513 de români. Datele sunt diferite de cele ale Observatorului Permanent al Imigrației (care folosește o metodologie diferită), care consemnează prezența a 925.140 de români în iunie 2013.

Românii stabiliți în Comunitatea Madrid formează în continuare cel mai numeros colectiv al străinilor din regiune, chiar dacă numărul lor a scăzut cu aproape 10.000 în ultimul an. Potrivit datelor provizorii ale Observatorului local pentru Imigrație, în Comunitatea Madrid se aflau, la 1 ianuarie 2014, 210.818 de români, cu 9.823 mai puțini față de anul anterior.