Amintirea pe care oficialii palestinieni o păstrează liderului partidului Likud este aceea a unui premier care a făcut totul pentru a sabota acordurile de la Oslo pentru autonomia palestiniană, în primul său mandat la conducerea Guvernului, între 1996 şi 1999.
În prezent, Netanyahu, marele favorit în sondajele recente, se
distinge prin opoziţia faţă de crearea unui stat palestinian cu
atributele unei reale suveranităţi, tema principală a negocierilor
dintre preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, şi
premierul israelian în exerciţiu, Ehud Olmert, după reluarea
discuţiilor, în noiembrie 2007.
Totuşi, Autoritatea Palestiniană se abţine să-şi exprime oficial o
preferinţă. Astfel, Abbas a afirmat săptămâna trecută la Paris că
palestinienii "vor coopera cu oricine va fi ales de poporul israelian",
dacă acesta nu va readuce situaţia în punctul de plecare.
De cealaltă parte, gruparea islamistă palestiniană Hamas, care conduce
Fâşia Gaza şi pe care Netanyahu intenţionează să o înlăture de la
putere, a spus că toţi candidaţii la alegerile din 10 februarie "sunt
la fel". "Nu ne aşteptăm la nicio schimbare în această entitate
criminală", a declarat, făcând referire la Israel, purtătorul de cuvânt
al mişcării islamiste, Fawzi Barhoum.
În opinia negociatorului palestinian Saeb Erakat, comunitatea
internaţională şi în special administraţia Obama, vor trebui să ridice
tonul faţă de un Guvern israelian care s-ar sustrage negocierilor de
pace. "Statele Unite, Europa, Rusia şi ONU trebuie, în acest caz să
spună clar că Israelul nu este un partener pentru pace", a declarat
Erakat. "Dacă viitorul Guvern, condus de Netanyahu sau de oricine
altcineva, va continua colonizarea şi va respinge o soluţie bazată pe
două state, nu va mai exista un proces de pace", adaugă el.
Analistul Mahdi Abdul Hadi, directorul institutului Palestinian Society
for the Study of International Affairs (PASSIA), crede că "nu există
nicio îndoială" cu privire la o victorie a "dreptei extremiste"
reprezentată, potrivit lui, de Netanyahu şi de ultranaţionalistul
Avigdor Lieberman. "Palestinienii vor suporta consecinţele", spune
Hadi. "Misiunea Mitchell va fi singura speranţă" rămasă, susţine el,
făcând referire la noul emisar american în Orientul Mijlociu, George
Mitchell.
Pentru a mobiliza un sprijin internaţional mai mare, în eventualitatea
unui guvern israelian de dreapta, gruparea Fatah condusă de Abbas şi
mişcarea Hamas care l-a alungat din Fâşia Gaza, vor trebui să pună
capăt diviziunilor dintre ele şi "să se unească sub acelaşi drapel",
explică Haidi.
Tot în acest sens, Wadie Abu Nassar, directorul International Center
for Consultations cu sediul la Haifa consideră că "rolul Statelor Unite
va fi determinant". "Rămâne de văzut până în ce punct administraţia
Obama va fi dispusă să exercite presiuni reale asupra Israelului",
spune Nassar.
"Este în interesul Israelului să arate lumii că negociază cu
palestinienii, chiar dacă aceasta se întâmplă numai de formă, pentru a
evita presiunile", explică el. "Rămâne de văzut dacă palestinienii vor
reuşi să câştige ceva din aceste negocieri sau, în caz contrar, să
arate lumii cât de neserios este Israelul", conchide Nassar.
