”Adunarea generală a procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a adoptat cu o majoritate de 163 voturi, din totalul de 218 procurori prezenți, continuarea protestului cu modificarea formei de protest, urmând ca în perioada 04.03.2018 – 22.03.2019 procurorii direcției să poarte, în semn de protest, în timpul programului de lucru, o banderolă albă”, anunță un comunicat al DIICOT.
Tot cu o majoritate de voturi, procurorii au adoptat următorul punct de vedere:
”Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism continuă să-și exprime îngrijorarea față de modalitatea în care puterea executivă, în calitate de legiuitor delegat, înțelege să adopte modificări prin ordonanță de urgență, a ”legilor justiției”, acte normative organice de a căror claritate și predictibilitate depinde însăși normala funcționare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificări substanțiale inițiate în decursul a câtorva luni au fost și sunt de natura să afecteze grav atât activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cât și buna funcționare și stabilitatea sistemului de justiție în ansamblu, cu consecințe asupra modului de înfăptuire a actului de justiție.
Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism reamintesc faptul că, la data de 25.02.2019, prin decizia adunării generale, au protestat cu privire la multitudinea de aspecte de neconstituționalitate vădită conținute în O.U.G. nr.7/2019, constând în:
- nesocotirea competențelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia în imposibilitate de a emite avizul prevăzut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Secției pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunoștință conținutul actului normativ pentru a putea analiza și formula un punct de vedere care să fie susținut în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și care să reflecte opinia magistraților procurori. Astfel, membrii Secției pentru procurori au fost direct împiedicați să își exercite mandatul constituțional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerințe legale golește de conținut dispoziția legală invocată și rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenței justiției, astfel cum acesta este prevăzut de art.133 alin.(1) din Constituție, conducând la încălcarea principiului supremației Constituției și a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituție și a principiului colaborării loiale între autoritățile statului, astfel cum acesta este definit în jurisprudența constantă a Curții Constituționale a României;
- modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, prin care se încalcă principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform căruia ”Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor”. Această modificare contravine principiului supremației Constituției și a legilor, statuat în art.1 alin.(5) din Constituția României, dispozițiilor art.131 alin.(2) din Constituția României, potrivit căruia „Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii”, precum și prevederilor art.147 alin.(4) din Constituția României, care consacră forța obligatorie a deciziilor CCR. Ori, în condițiile în care principiul separării carierelor a fost validat sub aspectul constituționalității prin Decizia CCR nr.45/2018, legiferarea într-un sens contrar excedează marjei de apreciere a legiuitorului, întrucât obligația acestuia este de a legifera într-o maniera clară, coerentă, predictibilă și în acord cu Constituția și cu jurisprudența instanței de contencios constituțional;
- modificarea dispozițiilor prevăzute de 57 din Legea nr.303/2004, prin se introducea, după alineatul (7) un nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegați în funcțiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Președintele României (funcțiile prevăzute la art.54 din aceeași lege). Opinăm că prin acesta se va afecta în mod grav activitatea parchetelor, având în vedere că vacantarea funcțiilor de conducere poate interveni intempestiv și nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdicție expresă cu referire la delegarea în aceste funcții, fără a decela între motivele vacantării și fără a prevedea soluții pentru situații excepționale, precum decesul, demisia, revocarea ori situația în care nu este declarat admis niciunul dintre candidați ori pentru funcția în cauză nu au fost depuse candidaturi. Această formă contravine art.7 din CEDO și art.1 alin.(5) din Constituția României, care stabilesc în sarcina legiuitorului obligația de a legifera în mod clar, coerent și predictibil, de o manieră care să reglementeze corect relațiile sociale ce formează obiectul legiferării, nu să perturbe activitatea autorității în domeniul căreia se legiferează;
- modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație conduce la eliberarea din funcție, apreciam că în lipsa unei definiții ori a înțelesului legal al sintagmei ”bună-reputație” se creează premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiecții cărora li se adresează textul legal. Această normă este de natură a aduce atingere independenței justiției și de a crea o presiune gravă asupra magistraților. Se încalcă astfel dispozițiile art.1 alin.(5) din Constituția României și ale art.7 din CEDO.
- abrogarea alineatelor (6)-(7) ale art.120 din Legea nr.304/2004 .
Urmare consultării propunerilor de modificare ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.7/2019, transmise Consiliului Superior al Magistraturii și aduse la cunoștința publicului în ziua de 01.03.2019 constatăm că acestea vizează:
- modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr. 303/2004, respectiv revenirea la forma anterioară adoptării O.U.G. nr.7/2019;
- abrogarea alineatului (71) al art.57 din Legea nr.303/2004, prin care se interzicea delegarea în funcțiile de conducere pentru care Președintele României face numirea;
- modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care se statua că neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) și e) ori a condiției privind buna reputație conduce la eliberarea din funcție, în lipsa unei definiții ori a înțelesului legal al sintagmei ”bună-reputație;
- reintroducerea alineatelor (6)-(7) la art.120 din Legea nr.304/2004 referitor la salarizarea specialiștilor IT.
Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism consideră că aceste propuneri sunt necesare și de natură a remedia parțial blocajele, inechitățile și arbitrariul, pe care adoptarea O.U.G. nr.7/2019 le-a produs.
Procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism constată însă, că în proiectul de modificare al O.U.G. nr.7/2019 nu se propun niciun fel de modificări cu privire la noul alin.(6) introdus la art.881 ori cu privire la art. 888 alin.1 lit. (d) din Legea nr.304/2004.
Reamintim, în acest context, că procurorii direcției, în referire la dispozițiile care vizează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (S.I.I.J), s-au pronunțat în mod constant împotriva constituirii și operaționalizării acesteia, considerând că acest demers denotă o abordare punitivă față de întreg sistemul judiciar, motivele de îngrijorare invocate regăsindu-se de altfel și în Raportul Comisiei de la Veneția, GRECO și în ultimul Raport MCV.
În forma actuală, prin modul de organizare și funcționare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetățeni care beneficiază de imunitate de jurisdicție penală totală, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) și (2) din Constituția României: „Cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”.
Modul de reglementare și funcționare a S.I.I.J., raportat la noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care definește noțiunea de procuror ierarhic superior în contextul particular al S.I.I.J, instituie în mod nelegal o excepție de la principiul constituțional al controlului ierarhic, eludând dispozițiile art.132 alin.(1) din Constituție, potrivit căruia: ”Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Scoaterea controlului activității S.I.I.J. în afara controlului ierarhic de legalitate și de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezintă o încălcare clară a dispozițiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constituția României. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat.
În sumar:
- prin normele adoptate, I.I.J. se îndepărtează de la orice fel de control ierarhic, dar și judecătoresc eficient - în cazul soluțiilor de clasare – fiind compusă dintr-un număr extrem de redus de procurori, care își pot da ei înșiși, reciproc, orice soluție de clasare indiferent de situația de fapt sau de drept și indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa că instanțele judecătorești nu-i pot obliga să-și trimită în judecată un coleg, membru al acestei secții;
De asemenea, prin modul de reglementare și funcționare mai sus arătat, s-a creat un cadru legal si factual de natură a scoate procurorii din cadrul S.I.I.J. și pe șefii acestora, în afara normelor privind incompatibilitățile și conflictele de interese. Și pentru acest considerent, apreciem că S.I.I.J. reprezintă o structură artificială, netransparentă și nefuncțională, încălcându-se astfel dispozițiile art.1 alin.(5), ale art.16 alin.(2) din Constituția României, precum și prevederile Convenției Penale împotriva Corupției, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la 27.01.1999 și ratificată de România prin Legea nr.27/16.01.2002. Reamintim, că modul în care România respectă, inclusiv în ceea ce privește regimul juridic aplicabil judecătorilor și procurorilor, prevederile Convenției mai sus menționate, a fost evaluat de GRECO în cadrul rundei a patra de evaluare și se află în continuare în atenția GRECO, iar menținerea unei structuri a cărei activitate este reglementată în acest mod ar reprezenta un regres semnificativ și din perspectiva standardelor de integritate în magistratura promovate de către Consiliul Europei .
- prin dispozițiile 888 alin.(1) lit.(d) din Legea 304/2004 se încalcă independența procurorului de ședință recunoscută de art. 3 din Legea nr.303/2004 republicată, acesta având posibilitatea legală de a aprecia cu privire la susținerea sau nu a căii de atac exercitate și totodată la posibilitatea de a formula propuneri procurorului său ierarhic superior în sensul retragerii acesteia, care, în niciun caz, nu este procurorul șef al S.I.I.J, știut fiind faptul că în baza art.888 alin.(2), în ședințele de judecată în cauzele de competența S.I.I.J. participă procurorii din cadrul P.Î.C.C.J sau cei din cadrul parchetului pe lângă instanțele de judecată sesizate. Aceste norme contravin art.1 alin.(5) din Constituția României.
De asemenea, Adunarea generală a procurorilor D.I.I.C.O.T se declară solidară cu formele de protest ale instanțelor și parchetelor din țară și susține revendicările acestora care vizează în principal garantarea nu doar prin abținere, a factorilor politici și asociați, de la orice acțiuni de natură a afecta independența justiției sau a intimida magistrații, dar și respectarea de către reprezentanții celorlalte autorități ale statului a Constituției României și a legilor în vigoare, precum și a jurisprudenței Curții Constituționale, inclusiv în procesul de legiferare.
În acest context, subliniem că respectarea unor reguli stricte și predictibile, precum și a meritocrației și moralității în accederea în funcția de judecător la instanța supremă, reprezintă repere ce garantează nu doar sistemului judiciar, dar și întregii societăți, înfăptuirea unui act de justiție corect, echitabil, astfel cum această noțiune este definită în articolul 6 din CEDO. Din această perspectivă, aparența de imparțialitate este la fel de importantă ca și imparțialitatea însăși, fiind unul dintre pilonii unui act de justiție corect și credibil.
Adresăm pe această cale un apel Guvernului, ca în calitatea sa de legiuitor delegat, să pună dispozițiile criticate în acord cu Constituția României și cu tratatele internaționale la care România este parte și să renunțe la reglementările care vizează S.I.I.J., structură artificială, scoasă în afara regulilor de funcționare ale Ministerului Public și care nu oferă garanții de imparțialitate și de respectare a normelor privind incompatibilitățile și conflictele de interese și, de asemenea, să reconsidere asupra modificărilor aduse prin O.U.G. nr.7/2019 dispozițiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004.
Având în vedere dispozițiile art.11 alin.(1) lit.(a) din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, solicitam Avocatului Poporului să își exercite atribuțiile în sensul sesizării Curții Constituționale a României pentru efectuarea controlului de constituționalitate asupra O.U.G. nr.7/2019, raportat la dispozițiile criticate.”
În final, facem următoarele precizări:
În perioada 25.02.2019 – 01.03.2019 procurorii D.I.I.C.O.T și-au desfășurat activitatea conform obligațiilor legale și în aprecierea faptului că infracțiunile grave date în competența direcției reclamă atât urgență, cât și seriozitate în investigarea acestora.
De asemenea, procurorii D.I.I.C.O.T apreciază că drepturile justițiabililor nu trebuie și nu au fost afectate în niciun mod și în nicio măsură, de dezbaterile de pe marginea modificărilor aduse legilor justiției.
