"Premierul român, Victor Ponta, a supravieţuit moţiunii de cenzură care viza Cabinetul său, pe fondul suspiciunilor de corupţie. Cu toate acestea, acuzaţiile pun sub semnul întrebării aderarea României la UE, generând preocupări privind sistemul politic al ţării.
Scandalurile de corupţie şi acuzaţiile privind practici ilegale au generat semne de întrebare referitoare la statutul României de membru al Uniunii Europene, după aderarea împreună cu Bulgaria, în anul 2007", comentează Sputnik, citată de Mediafax.
România şi Bulgaria "au fost admise în Uniunea Europeană în cadrul extinderii Blocului comunitar spre est, în pofida unor preocupări majore exprimate de oficiali europeni privind corupţia în instituţii guvernamentale şi privind infracţionalitatea organizată. Chiar dacă situaţia politică din România a fost monitorizată prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (...), multe voci au argumentat că acest lucru nu a contribuit la îmbunătăţirea situaţiei în România, existând în continuare plângeri privind fapte ilegale comise de oficiali guvernamentali", încheie Sputnik.
Moțiunea de cenzură inițiată de PNL, intitulată "Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu este o lozincă!", a fost respinsă, vineri, cu 194 voturi "pentru", 13 "împotrivă" și 7 abțineri.
Pentru ca Guvernul să cadă, erau necesare cel puțin 278 de voturi favorabile. Atât dezbaterile cât şi votul final au avut loc în plenul reunit al Senatului și Camerei Deputaților. Victor Ponta a fost singurul care a votat, din cadrul PSD.
