Propaganda guvernului antonescian a făcut din evreii basarabeni principalii vinovaţi pentru invazia Armatei Roşii în Basarabia şi ocuparea regiunii istorice pe 28 iunie 1940. Un an mai târziu, odată cu intrarea României în război, pe 22 iunie 1940, propaganda guvernului antonescian a vizat atragerea urii soldaţilor şi jandarmilor români pe populaţia mozaică. Armata română se reîntorcea în Basarabia în iunie 1941, iar documente din arhivele CNSAS arată că jandarmii români erau trimişi în Basarabia cu ordine strict secrete de tipul "să adunaţi toţi evreii şi să fie exterminaţi".
Documentele de arhivă fac referire la evenimente petrecute în intervalul 29 iunie - 2 iulie 1944, atunci când la Iaşi se petrecea, în paralel, cel mai mare din istoria României îndreptat împotriva evreilor. Potrivit unui raport al Serviciului Special de Informaţii, în Pogromul de la Iaşi au fost omorâţi 13.266 de evrei, adică mai mult de o treime din populaţia de religie mozaică a oraşului. "Antonescu a preluat modelul după care lucrau germanii. Incitau populaţii locale, creau diversiuni pentru a crea tensiune şi aversiune împotriva evreilor.
Există mărturii din închisoare ale unor legionari recrutaţi de Serviciul Special de Informaţii, care spun că membri ai mai multor grupări legionare cunoscute, precum Grupul Răzleţilor, Grupul Spărgătorilor de Fronturi şi alte frăţii de cruce, au desfăşurat acţiuni de incitare, diversiune în FOTO Imagini atroce din timpul pogromului de la Iaşi timpul Pogromului de Iaşi, din vara lui 1941. Cu alte cuvinte, au răspândit în rândul populaţiei Iaşiului zvonurile obişnuite, cunoscute acum: că evreii au tras în armată, că au semnalizat ţinte avioanelor sovietice. Zvonurile s-au răspândit foarte repede", a explicat Adrian Cioflâncă, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ Iaşi şi cercetător în cadrul CNSAS, scrie Adevarul.
Mulţi dintre supravieţuitorii pogromului de la Iaşi au povestit după război că printre cei mai violenţi agresori s-au numărat poliţiştii şi jandarmii pregătiţi de autorităţile antonesciene pentru a se instala în Basarabia după ce teritoriul va fi fost degajat de armatele germană şi română. "Într-adevăr, aceştia, alături de militarii care se retrăseseră cu un an înainte din Basarabia, mânaţi de ideea răzbunării pentru umilinţa din 1940, pentru care propaganda militară i-a făcut vinovaţi pe evrei, au făcut ravagii atât în Iaşi, cât şi prin zonele prin care au trecut prin Basarabia. După război, au fost judecate mai multe loturi cu poliţişti şi jandarmi care au făcut crime în masă în Basarabia", a adăugat Adrian Cioflâncă.
