"Primul lucru pozitiv pe care l-a făcut Traian Băsescu este că a vrut în mod real să reușească în acest proiect cu România Europeană și, din cauza asta, pentru că avea moștenirea cu tratatul de aderare, lăsat cu condiții, el a luat decizia foate rapidă de a scoate justiția din câmpul politic, de a o pune pe Macovei, care după a făcut concursurile alea și i-a pus pe alții și asta a inițiat un cerc virtuos. A pornit o spirală în care Traian Băsescu nu a fost implicat decât la început și exact ăsta trebuie să fie mecanismul, pentru ca dupaia să nu mai poată fi ratrapat de nimeni. Al doilea lucru bun pe care l-a făcut, legat tot de justiție, este că nu a apărat pe nimeni. Asta nu înseamnă că nu sunt oameni, în Procuratură sau în alte părți, care nu au tras concluzia că poate sunt unii intangibili. Dar nu a apărat pe nimeni și asta a permis procurorilor să meargă mult mai departe. Totuși a făcut mai mult decât cei de dinaintea lui", a declarat Alina Mungiu-Pippidi.
Totodată, președintele Societății Academice din România a subliniat faptul că Traian Băsescu "a fost un controlor destul de just al prostiilor făcute de Parlament", în condițiile în care a avut, în cele mai multe cazuri, dreptate să refuze la promulgare anumite legi.
"Al treilea lucru bun pe care l-a făcut este că a fost un controlor destul de just al prostiilor făcute de Parlament. Parlamentul din România vrea ca noi să îl apărăm, dar nu se poate. Dacă te uiți la performanța legislativă, la ce a refuzat Băsescu la promulgare, vezi că, în realitate, el a avut dreptate să refuze la promulgare. Dacă te uiti la ce a respins CCR după aceea, vezi că Parlamentul României are o performanță legislativă îngrozitoare și dacă ar vrea să își recâștige respectul nostru, ar trebui să își studieze propria lor performanță legislativă, să vadă câte prostii au făcut. (...) Dar trebuie să vrea ei, pentru că Parlamentul e suveran într-o țară", a adăugat Alina Mungiu-Pippidi.
În ceea ce privește greșelile președintelui în exercițiu, Alina Mungiu-Pippidi a enumerat două, subliniind faptul că "statul nu a devenit mai obiectiv sub Traian Băsescu, dimpotrivă".
"Greșeala cea mai mare a lui Traian Băsescu, aș zice că sunt două greșeli mari la el. Greșeala numărul unu este că trebuie să te gândești că oamenii nu se uită numai la ceea ce spui, ci, finalmente, se uită și la ceea ce faci. Iar el, în timp ce a ținut un discurs, sigur că s-a urcat în Logan, dar nu sunt suficiente astea cu Loganul. Ce iese, zilele astea la iveală, de exemplu, ca și lucruri mai vechi, arată că în umbra lui Traian Băsescu, o mulțime de rude, prieteni, fini, s-au îmbogoțit îngrozitor. Nu poți tu să fii șeful taberei noastre anticorupție când ai aceste exemple îngrozitoare de nepotism și multe au fost ascunse. Acum ies la iveală. Noi știam ce se întâmplă, am încercat să oprim, dar nu am reușit și el trebuia să își dea seama că această contradicție este fatală și că îl va submina până la urmă", a adăugat președintele Societății Academice din România", a precizat Alina Mungiu-Pippidi.
Un alt punct deficitar pe care Alina Mungiu-Pippidi l-a scos în evidență a vizat faptul că Traian Băsescu "încet-încet, ca și Emil Constantinescu, a ajuns să se bazeze pe cei îi trimit Serviciile".
"A doua: el a căutat oameni buni, am martori că a încercat uneori, dar într-un fel extraordinar de nesistematic, adică niciodată nu s-a gândit că trebuie să construiești un sistem, prin care să ai, cât de cât, niște oameni de ispravă și să îți producă niște decizii obiective. Încet-încet, ca și Emil Constantinescu, a ajuns să se bazeze pe cei îi trimit Serviciile. (...) Asta a fost problema. A început să creadă că se pricepe la toate. Asta a fost a doua mare greșeală a lui, că în timp ce spunea că face reforma statului, statul nu a devenit mai obiectiv sub Traian Băsescu, dimpotrivă", a mai spus președintele Societății Academice din România.
