La 14 ani, tatăl lui Petre Roman l-a întrebat ce vrea să devină şi i-a dat câteva sfaturi de viaţă.
"Vrei să fii un om, de exemplu inginer, sa-ți fie bine în viață, sau să mergi la ceea ce îți spun alții să faci, să te duci într-o uzină și acolo să fii un om căruia sa i se spună: "asta trebuie să faci!". Acest îndemn a făcut să mă trezesc, de unde eram un elev relativ mediocru, am devenit un elev foarte bun", a povestit fostul premier.
Aşa a ajuns să predea la trei universităţi după numai un an de doctorat. Şi asta pentru că sistemul de educaţie funcţiona, crede Roman.
"Până în 1990 de exemplu, școala românească, fie că e vorba de inginerie, de arhitectura, drept sau altele, istorie, producea elite care într-o proporție nu mai mică decât produceau școlile internaționale", a spus Roman.
Politicianul a mărturisit că îl afectează modul cum s-a transformat învăţământul românesc.
"Încet, încet, după revoluție, școala română nu a mai produs elite și a apărut o diluare, o scădere a calității învățământului în România - gimnaziu, liceu și universitate, e un lucru care m-a durut și mă doare", a precizat politicianul.
Petre Roman a explicat care sunt deosebirile esenţiale dintre politica de după revoluţie şi cea actuală.
"Diferența era sentimentul răspunderii, eram prea copleșiti de răspunderea care ne revenea în calitatea de conducători ai acestei țări, de răspunderea pe care o resimțeam față de ce văd acum, lipsa de răspundere, usurința, chiar nepăsarea... aici e diferența care se rasfrânge în rău, ceea ce resimt mulți români", a observat fostul premier.
"Avem un sistem atât de complicat de atâtea reglementări, care se suprapun, se bat cap în cap, în afară de faptul ca în timp s-a constituit un șantaj prin șpagă", a continuat Roman.
Iar toate acestea se vor încheia cand…
"Vom face ca disciplina să fie disciplina de la care daca te abați, cineva îți dă rău peste degete. Atunci vă asigur că românii vor fi foarte mândri de țara lor", a concluzionat fostul premier.
