Potrivit analizelor S&P, populaţiile în curs de îmbătrânire din ţările emergente obligă guvernele să crească accesul la servicii medicale în timp ce acestea se bazează pe o forţă de muncă în scădere pentru a plăti pentru programele sociale, ceea ce duce la deteriorarea finanţelor publice şi la creşterea îndatorării la nivel de guvern, scrie ZF.
S&P se aşteaptă ca până în 2050 media datoriilor pieţelor emergente să crească de la 42% din PIB la 136%, comparativ cu nivelul de 134% în economiile avansate, în lipsa unor schimbări de politică. Economiile dezvoltate cheltuiesc în prezent sume mult mai mari pe servicii de sănătate decât pieţele emergente, Japonia cheltuind 88 miliarde de dolari în 2012, comparativ cu 7 miliarde în Turcia. Totuşi, pieţe emergente ca Brazilia, India şi Turcia sunt aşteptate să-şi majoreze puternic cheltuielile pe servicii medicale în următorii ani.
În 2008, femeile românce din străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013 numărul s-a apropiat de 30.000. - Rata natalităţii românilor este cu o treime mai mare în străinătate decât în ţară, pentru că cei care au plecat sunt aflaţi la vârsta întemeierii unei familii. - Unu din şapte români care au părăsit ţara în ultimii ani are vârsta de sub 15 ani, semn că românii din străinătate îşi reîntregesc familiile acolo
Astfel, numărul de copii români născuţi de mamele de cetăţenie română în străinătate a ajuns la 29.550 în 2013, ultimul an pentru care există date centralizate, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranţi români rezultă o rată a natalităţii de 12,5 copii la mia de locuitori. De remarcat este faptul că numărul copiilor născuţi în străinătate în 2013 a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migraţie externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi emigranţi români îşi întemeiază familiile peste graniţe, în locul în care au posibilitatea de a lucra pe salarii de 3 - 4 ori mai mari decât în ţară.
Spre comparaţie, în ţară, rata de natalitate a fost de 9,3 copii născuţi la mia de locuitori în 2013 şi a scăzut la 8,3 copii la mie în 2014. Institutul Naţional de Statistică nu a putut furniza date privind numărul naşterilor ale mamelor românce din străinătate pentru 2014, datele fiind în curs de procesare.
„Faptul că rata de natalitate este mai mare în străinătate decât în România este explicabil pentru că vârsta medie a emigranţilor români este mai mică decât cea a populaţiei rezidente. Structura pe vârste a emigranţilor arată că majoritatea celor care au plecat au vârste cuprinse între 15 şi 45 – 48 de ani“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.
În 2013, vârsta medie a populaţiei stabile din România a fost de 40,9 ani, potrivit datelor Statisticii.
Migraţia externă, scăderea ratei fertilităţii şi rata alarmantă a mortalităţii infantile din România faţă de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populaţiei. Scăderea demografică este accentuată şi de fenomenul reîntregirii familiilor emigranţilor români din străinătate care au început să-şi ia în ţările în care lucrează şi copiii care iniţial au rămas în ţară. Aşa s-a ajuns în situaţia în care unu din şapte români care au decis să părăsească ţara în ultimii ani avea vârsta de sub 15 ani. „Deciziile emigranţilor români depind foarte mult de contextul economic din principalele ţări de destinaţie ale acestora. Dacă economia merge bine, numărul românilor care aduc pe lume copii în alte ţări va creşte, la fel cum va creşte şi numărul celor care îşi vor lua copiii din România cu ei. Însă dacă se deteriorează situaţia economică din aceste state, situaţia se schimbă“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. Potrivit unor estimări ale profesorului Gheţău, în ritmul actual de scădere a populaţiei, România va rămâne cu o populaţie de 14,5 milioane de persoane până în 2050, după ce anul trecut a rămas cu sub 20 de milioane de locuitori.
