Printre obiecţii, judecătorii amintesc în motivarea lor, că legea este neclară întrucât nu stabileşte exact cine sunt beneficiarii sau cum cum se calculează indemnizaţia. Sursa de finanţare pentru plata pensiilor era bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării.

Ce cuprinde motivarea

''Curtea constată că legea supusă controlului de constituţionalitate încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate, precizie şi previzibilitate cu privire la natura juridică a «indemnizaţiei pentru limită de vârstă», al sferei beneficiarilor săi şi al modului de stabilire şi calcul al indemnizaţiei. De asemenea, legea este contrară prevederilor constituţionale cuprinse în art.16 alin.(1) şi art.138 alin.(5), întrucât, pe de o parte, creează o inegalitate nepermisă de tratament juridic între aleşii locali, iar, pe de altă parte, stabileşte cheltuieli bugetare fără stabilirea unei surse de finanţare reale, contrar cerinţelor de certitudine şi previzibilitate bugetară inerente conţinutului normativ al textului constituţional'', arată CCR în motivarea publicată pe site-ul instituţiei.

Curtea reţine că Legislativul are dreptul de acorda indemnizaţii pentru limita de vârstă în privinţa categoriei persoanelor alese de corpul electoral, respectiv preşedintele României, parlamentari şi aleşi locali, dar că are competenţa, în temeiul art.61 alin.(1) din Constituţie, de a le reglementa numai în privinţa uneia sau alteia dintre cele trei subcategorii enumerate. Judecătorii critică faptul că prin acordarea acestei indemnizaţii numai unor aleşi locali (primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi ai consiliilor judeţene), legiuitorul a încălcat art.16 alin.(1) din Constituţie, stabilind un tratament juridic diferenţiat în cadrul aleşilor locali.

Primarii din timpul comunismului ar fi beneficiat de pensii

Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a explicat, în ianuarie, că o eventuală promulgare a legii care măreşte pensiile şefilor de consilii judeţene şi primarilor va produce şi efectul majorării pensiilor foştilor prim-secretari ai Partidului Comunist Român, asta pentru că şefii comunişti ai judeţelor sunt asimilaţi actualilor preşedinţi de consilii judeţene din perspectiva pensiilor speciale.

Ion Iliescu este cel mai cunoscut fost prim-secretar PCR. În anii 70 acesta a condus judeţul Iaşi.

Potrivit judecătorilor CCR, legea nu este clară. Aceştia subliniază faptul că în textul legii nu scrie ce anume reprezintă această pensie - o indemnizaţie, un salariu, o pensie în adevăratul sens al cuvântului sau un cadou.

Legea privind pensiile speciale pentru aleșii locali, declarată neconstituțională

 Legea, întoarsă în Parlament pentru 45 de zile

Pe de altă parte, judecătorii apreciază că legea instituie inegalităţi chiar între persoane care ocupă aceeaşi poziţie şi că iniţiatorii legii nu au prevăzut sursa de finanţare pentru acest beneficiu. În urma deciziei CCR, legea se va întoarce în Parlament pentru a fi pusă în acord cu hotărârea CCR, în termen de 45 de zile.

Guvernul a depus sesizarea pe 26 decembrie

 Pe 26 decembrie, Guvernul a sesizat CCR cu privire la unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene — Legea de modificare și completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali, scrie agerpres.ro.

Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurarea finanțării pentru indemnizațiile nou create.

"În forma adoptată, există cel puțin 16.300 de potențiali beneficiari ai legii. Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. (...) Deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, și tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat", arată Guvernul.

Senatul a adoptat, pe 21 decembrie, proiectul de lege cu 86 de voturi "pentru" și o abținere. PNL a părăsit plenul în timpul votului.

Cum se acordă pensiile. Ce pensii iau aleșii pentru un mandat
 

- primarul general al Capitalei - 2.130 lei;

- şef de consiliu judeţean - 1.746 lei;

- primar municipiu reşedinţă de judeţ cu peste 150.000 de locuitori - 1.646 lei;

- primar comună cu până în 3.000 de locuitori - 1.009 lei.

În România sunt 16.931 localități, adică tot atâtea primării

- 103 municipii;

- 217 oraşe;

- 473 localităţi componente ale oraşelor;

- 2.861 sate reşedinţă de comună;

- 12.487 sate componente ale comunelor;

- 470 sate aparţinătoare municipiilor şi oraşelor.

Această iniţiativă legislativă aparţine a 29 de senatori şi deputaţi de la toate partidele. Dacă liderul PNL, Vasile Blaga, a anunţat că senatorii liberali nu vor vota proiectul înscris pe ordinea de zi pentru luni, de la PSD, Valeriu Zgonea a susţinut că aleşii locali merită "un anumit respect" din partea statului şi, în absenţa unor astfel de pensii, va fi greu să aibă "o anumită integritate".

Potrivit proiectului de lege, cuantumul indemnizaţiior pentru limita de vârstă se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.