Paşte 2016. Cum se sărbătorea Paştele la Casa Regală: meniul unei mese de sărbătoare la Palat

Paşte 2016. În anul 1939, în urmă cu 75 de ani, Regele Carol al II-lea împreună cu suita sa a sărbătorit Paştele la Balcic. Suita regală a stat pe malul mării, la Castelul Reginei Maria, în perioada 1-13 aprilie. Fructele care au fost aduse de la Bucureşti, special pentru masa pascală. Au fost, din belşug, mere, pere, banane, portocale şi grapefruits-uri. Mesele regale au fost fost  stropite cu băuturi aduse special tot de la Bucureşti: cognac Napoleon (o sticlă), cognac Brossault (o sticlă), vin Pouilly – Fuise (din 1929) – trei sticle, vin Chateau Mirat – Barsac (din 1914) – trei sticle, vin Cheval Blanc St. Emilian (recolta 1919) – trei sticle. De la Economatul castelului s-au luat zece sticle de şampanie Cremat, două sticle de rom englezesc (categoria I, de jumătate de litru) şi o sticlă rom de casă de 0,5 litri, scrie voceastrăzii.com.

Din pivniţa de consum s-au luat 20 de sticle “Riesling de Româneşti” (producţia anului 1937), 20 din “Muscat de Dobrovăţ” (din 1936), 20 din “Grasa de Cotnari” (1936), 20 din “Profiriu de Dobrovăţ” (1937), 20 din “Pelin de Segarcea” (1937), 15 din “Burgogne Românesc” (1937), 15 din “Cabernet de Ruşeţu” (1937) şi 15 de Malaga (categoria I de 750 ml). S-a mai consumat şi cinci sticle de “ţuică de Glâmbocelu” (din 1931) şi trei de ţuică “Domeniul Coroanei” dar şi 60 de sticle Bere de Azuga şi 150 de sticle de apa minerală Broşteni. S-au mai băut încă 20 de litri de must sterilizat şi cinci litri de Coca Cola.

Personalul castelului a băut 20 litri de vin roşu, adus de acasă şi 40 litri vin de Balcic. Nu am aflat, din surse autorizate, ce s-a consumat la masa de Paşte.  Am aflat că, doar cu şase luni înainte, pe 29 octombrie, în Castelul pe care îl moştenise de la mama sa, regele Carol al II-lea, împreună cu suita sa au consumat, la dejun, cotlete de şalău Nantua, fazan la frigare, salată “Beatrice”, budincă “Sans Souci” şi fructe.  În anul 1923, Ziua Naţională (10 Mai, în acea vreme) a coincis cu sărbătoarea Paştelui. Dejunul regelui a fost bogat şi s-a servit, cu acel prilej, „Bullion de pasăre, morun şi nisetru cu sos Ravigot, ouă roşii, şuncă cu aspic, gelatină (adică răcituri) de pasăre, maioneză cu raci, salata rusească de legume, miel fript, salată verde, prăjituri, caşcaval, portocale, migdale şi stafide”. S-a băut vin Bordeaux roşu, vin alb de Drăgăşani şi şampanie.       

Paşte regal cu nouă persoane în jurul mesei

Potrivit d-nei Ştefania Ciubotaru (autoarea unei documentate cărţi intitulate Viaţa cotidiană la Curtea Regală a României), pe timpul regelui Mihai “masa şi alimentaţia s-a pliat pe aceleaşi coordonate ca şi la curtea tatălui şi bunicului său”.  În anul 1942, familia regală a oferit, de Paşti, un dejun regal. A fost un dejun  restrâns la care au participat doar nouă persoane.  

Meniul a fost compus din ouă de Paşte, aperitive, miel fript, salată de legume de sezon, pască şi fructe. La cină s-au servit ouă roşii, supă ţărănească, şalău rece, sos de maioneză, pască şi fructe. Tot cu ocazia Paştelui, suita regală a mâncat, la dejun, alivenci moldoveneşti, friptură de miel cu cartofi, salată, sufleu cu lămâie şi cafea iar, la cină, un borş de miel, miel pane cu cartofi, salată şi pască. După cum vedeţi, masa suitei era mult mai bogată decât austera masă a regelui.