Parchetul General, la bilanț. DNA și DIICOT reclamă numărul insuficient de polițiști detașați

14 Martie 2016

Parchetul General, instituţie condusă interimar de Bogdan Licu, după demisia lui Tiberiu Niţu, și-a făcut, astăzi, bilanţul activității pe anul 2015. Atât șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, cât și procurorul-șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, prezenți la ședință, au declarat pentru jurnaliști că numărul agenților de poliție judiciară, care urmează să fie detașați la ambele structuri de parchet, este insuficient, iar efectul va fi încetinirea soluționării dosarelor, potrivit Realitatea TV.

UPDATE: Potrivit bilanțului de activitate al Ministerului Public, procurorii din toată țara au soluționat 644.391 de dosare în anul 2015, în scădere cu 4,4% față de anul 2014, fiind trimise în judecată 58.909 persoane fizice și 319 persoane juridice, prin întocmirea a 42.749 rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției. De asemenea, în anul 2015, procurorii au avut de soluționat 1.832.463 de dosare, în scădere cu 2,5% față de anul precedent, notează Agerpres.

Potrivit bilanțului, pentru cele 58.909 persoane fizice trimise în judecată, repartiția este următoarea: DIICOT — 3.830, DNA — 1.172, Parchete militare — 180, Secția de urmărire penală din PÎCCJ — 214, restul fiind în dosarele de la parchetele din țară. Din totalul persoanelor trimise în judecată, 53.793 sunt bărbați (91,3%) și 5.116 femei (8,7%), iar 3.548 sunt minori (6%).

Potrivit bilanțului MP, publicat pe site-ul instituției, media persoanelor trimise în judecată la 100.000 de locuitori a fost de 297, mai mare față de cifra din 2014, când media a fost de 252. Județele unde s-au înregistrat cifre mai mari față de media pe țară sunt Brașov (298), Cluj (311), Bacău (378) și Constanța (380); iar sub media pe țară în Ploiești (215), Iași (225) și București (239)



Structura infracțiunilor comise de persoanele trimise în judecată este următoarea: infracțiuni contra persoanei — 11.539 (19,6%), infracțiuni contra patrimoniului — 16.083 (27,3%), infracțiuni contra siguranței publice — 17.492 (29,7%), infracțiuni prevăzute de legi speciale — 7.501 (12,7%), din care: evaziune fiscală — 1.862 (3,2%), trafic și consum ilicit de droguri — 1.331 (2,3%), contrabandă — 1.263 (2,1%), infracțiuni de corupție — 1.183 (2% din totalul celor trimiși în judecată), infracțiuni la Codul silvic — 833 (1,4%); alte infracțiuni — 6.294 (10,7%).

Din cei 11.539 de inculpați trimiși în judecată pentru infracțiuni contra persoanei, 1.051 (9,1%) sunt pentru omor, 908 (7,9%) pentru ucidere din culpă, 529 (4,6%) pentru accidente mortale de circulație (în creștere față de 2014, când s-au înregistrat 445 trimiteri în judecată), 6.257 (54,2%) pentru loviri sau alte violențe, 107 (0,9%) pentru trafic de persoane, 292 (2,5%) pentru trafic de minori, 517 (4,5%) pentru viol.

În anul 2015, s-au înregistrat 1.938 de inculpați trimiși în judecată pentru violențe în familie. La acest capitol, atrage atenția numărul mare de infracțiuni comise între membrii familiei (omor, viol, loviri sau alte violențe și vătămare corporală), fapt ce impune luare unor măsuri de prevenire din partea autorităților și organizațiilor neguvernamentale, mai ales că 209 copii au fost victime ale acțiunii părinților.

La capitolul infracțiuni care aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială, au fost trimise în judecată 2.381 persoane (4% din totalul persoanelor trimise în judecată în 2015), dintre care 800 pentru constituire de grup infracțional organizat, 865 pentru abandon de familie, 65 pentru pornografie infantilă și 15 inculpați pentru nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului.

UPDATE: Procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat, luni, la Parchetul General, că soluționarea dosarelor va suferi o încetinire în perioada următoare, pe fondul efortului pentru suplimentarea necesarului de resurse la serviciul tehnic.

UPDATE: Procurorul-şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat, luni, la Parchetul General, că dosarele de terorism nu vor avea de suferit, ca urmare a OUG privind interceptările, prin care "s-au dat alte atribuţii ofiţerilor SRI", informează Mediafax.

"Vom face interceptările cu departamentul de operaţiuni speciale, ne vom dezvolta propriul corp tehnic de poliţişti şi vom continua şi cu departamentul de operaţiuni speciale din cadrul MAI şi cu ai noştri" a declarat Horodniceanu.

Totodată, Horodniceanu a punctat faptul că 40 de poliţişti nu ajung pentru întreaga activitate DIICOT, dar e un un "început foarte bun".

UPDATE: Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a comentat, luni, la Parchetul General, criticile din ultimele zile cu privire la ordonanţa adoptată de Guvern, vineri, privind interceptările, potrivit Realitatea TV.

"Toate aceste critici cum că am înființat nu știu ce direcție a Securității sunt complet nefondate. În fond, SRI, în materia siguranței naționale, titlul 10 din Codul penal, și în materie de terorism, nu face decât să își păstreze atribuțiile pe care le avea și înainte de decizia Curții Constituționale. Având în vedere că decizia Curții restrânge foarte mult definiția 'organ de cercetare penală', la procuror și polițist, nu exista altă soluție. Eu invit pe toată lumea care critică această ordonanță să se uite la ultimele atentate și să se întrebe dacă noi putem combate terorismul într-un mod, cum să zic, amatoristic și eu cred că nu. Cred că agenda europeană și agenda românească fac în așa fel încât să fi fost obligația mea ca ministru să fac o asemenea propunere. Nu am niciun fel de regret și nu îmi pare rău că am făcut acest lucru", le-a spus Raluca Prună jurnaliștilor, înainte de a participa la prezentarea bilanțului Parchetului General pe anul 2015, potrivit Agerpres.

UPDATE: De aproape o oră se desfășoară bilanțul activității Parchetului General pe anul 2015. Marele absent este Tiberiu Nițu. Bogdan Licu prezidează această ședință. La sosirea la Parchetul General, Raluca Prună declara că procedurile pentru numirea unui nou șef la Parchetul de pe lângă ÎCCJ sunt în plină desfășurare și că va avea grija ca noul procuror general să fie unul bun. După finalizarea discuțiilor, Laura Codruța Kovesi va susține declarații de presă, a transmis corespondentul Realitatea TV.

Trebuie menționat că Bogdan Licu, procurorul general interimar al României, și-a delegat o parte din atribuţii către adjunctul Codruţ Olaru. Licu s-a retras de la coordonarea sectiei penale a parchetului, iar frâiele au fost preluate de Olaru. Decizia a venit după ce nume lui Licu a apărut într-un dosar în care Gabriel Oprea este acuzat de instigare la plagiat. Dosarul a ajuns pe rolul Parchetului, iar pentru a nu influenţa ancheta, Licu a decis să-şi delege atribuţiile. Licu va coordona doar partea adminsitrativă, Secţia Penală fiind cea mai importantă din Parchet, potrivit Realitatea TV.

Reamintim că fostul procuror general al României, Tiberiu Nițu, a decis să își dea demisia din funcţie după ce procurorii anticorupție l-au pus sub urmărire penală pentru complicitate la abuz în serviciu în dosarul coloanelor oficiale. Audierea lui Niţu, pe 9 februarie, a marcat o premieră în România, fiind pentru prima dată când un fost procuror general este audiat la DNA.

”Nu am solicitat nu am avut niciodată coloană oficială.Nivelul de protecţie care se acordă în funcţie de responsabilităţile demnitarului şi modalitatea efectivă nu e atributul beneficiarului, ci instituţiei specializate. Potrivit legii, SPP poate solicita sprijin altor instituţii inclusiv Ministerului Afacerilor Interne când e necesar pentru protecţia demnitarului.Protocolul a fost semnat la iniţiativa M.A.I. şi a Inspectoratului general al Poliţiei Române. Nu am solicitat eu întocmirea unui protocol. Am avut un dispozitiv de însoţire şi protecţie proporţional cu riscul exercitării funcţiei de procuror general”, declara Niţu la ieşirea de la audieri, de la DNA, potrivit Mediafax.

Potrivit DNA, Tiberiu Niţu a beneficiat, din 2014, în baza unui protocol nelegal semnat de Gabriel Oprea, de un  motociclist de la Poliţia Rutieră care îi deschidea calea în deplasările sale. Potrivit legii, procurorul nu avea dreptul să fie însoţit de echipaj. Niţu este acuzat că ar fi beneficiat în mod ilegal de aproximativ 700 de deplasări însoţit de coloana oficială, din aprilie 2014 până în noiembrie 2015.

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?