Despre reţelele subterane care brăzdează municipiul Focşani de la un capăt la altul specialiştii au informaţii că datează de peste 200 de ani. Explicaţiile pe care le dau istoricii în legătură cu vechimea şi rostul acestor beciuri sunt că ele serveau pentru adăpostirea bunurilor, la contrabanda cu alcool şi apărarea propriilor vieţi.
Focşaniul era un oraş negustoresc şi prin aceste catacombe oamenii evitau taxa de graniţă impusă între cele două ţări .
„Aici era un oraş eminamente negustoresc, de graniţă, cu vamă între Focşanii Moldoveni şi Focşanii Munteni, astfel că aceste tuneluri asigurau condiţiile realizării schimburilor clandestine de marfă, pentru ocolirea taxelor vamale. Am găsit astfel de tuneluri şi în Piaţa Unirii, pe locurile fostei mănăstiri Sf. Ioan, pe locul unde se construieşte viitoarea Catedrală, lângă Sinagogă, chiar şi în zona Gării", precizează prof. dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea. De asemenea, zona oraşului fiind locuită de negustori bogaţi, mulţi dintre ei evrei, aceştia îşi puneau la adăpost averile în beciuri. Şi pentru a-i deruta pe hoţi şi năvălitori, beciurile erau construite pe diferite niveluri. Se făceau beciuri unul peste altul. Primul era gol şi în restul se puneau valorile, iar la nevoie se puteau ascunde şi oamenii.
Mai multe pe adevarul.ro.
