Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), condus de premierul în exercițiu Mark Rutte, e pe primul loc în preferințele electorale, fiind creditat cu 23-27 de mandate parlamentare din 150, în scădere dramatică de la cele 40 de care dispune în prezent, potrivit unui sondaj Peilingwijzer citat de Reuters și BBC, înaintea alegerilor parlamentare de miercuri din Olanda.
VVD este urmat de Partidul Libertății (PVV) al lui Geert Wilders, care ar putea deține între 19 și 23 de mandate. BBC notează că sunt șanse minime ca Wilders, care a stat pe primul loc în sondaje până în urmă cu câteva săptămâni, să poată forma singur un guvern.
Analiștii politici Koen Vossen și Carla van Baalen au declarat pentru Xinhua că scenariul politic cel mai plauzibil este cel al unei alianțe între partidul lui Rutte, creștin-democrați, democrați și încă un partid sau două, în condițiile în care aproape șase partide creditate cu șanse să obțină peste 10 mandate parlamentare au exclus o posibilă alianță cu partidul condus de Wilders.
Scorul final nu poate fi stabilit cu exactitate. 60% dintre alegători sunt indeciși și sondajele arată că recentul conflict diplomatic dintre Olanda și Turcia ar fi pus partidele antiimigrație într-o postură favorabilă.
Succesul lui Wilders, deja vizibil
Indiferent de scenariu, e clar însă că Geert Wilders, omul cu părul platinat și frizură excentrică, a influențat puternic dezbaterea electorală.
Wilders a deschis campania electorală violent, cu un atac dur la adresa imigranților marocani. "Există multă pleavă marocană în Olanda care a transformat străzile în locuri nesigure", a spus politicianul. "Dacă vreţi să vă recăpătaţi ţara, trebuie să faceţi din nou naţiunea poporului olandez, votând cu un singur partid", a adăugat el.
O altă direcție importantă a discursului lui Wilders este Europa. Politicianul a anunțat în campanie că va încerca să retragă Olanda din UE, doar ultimul dintre ultimele apeluri de acest gen lansate în ultimii ani.
În vreme ce și-a păstrat discursul proeuropean, la capitolul migrație, actualul premier Mark Rutte a virat puternic spre dreapta în încercarea de a curta alegătorii lui Wilders. Concret, Rutte a înăsprit tonul cu privire la imigranți, într-o scrisoare deschisă invitându-i pe cei care nu respectă valorile olandeze să părăsească țara.
Erodarea valorilor tradiționale
Succesul lui Wilders vine pe un teren fertil. Un sondaj Ipsos a arătat că erodarea valorilor tradiționale olandeze constituie principala preocupare a alegătorilor înaintea scrutinului legislativ din 15 martie.
Din cele 1.100 persoane chestionate, 86% s-au declarat preocupate sau foarte preocupate de norme și valori. O mare majoritate consideră că standardele tradiționale sunt în declin, iar numai unul din zece respondenți se așteapă la o ameliorare în anii următori, relevă Ipsos.
Totodată, peste 80% dintre cei intervievați sunt îngrijorați de imigrație și refugiați, iar un procent similar consideră serviciile de sănătate drept o problemă majoră.
Aproximativ jumătate dintre respondenți văd în sosirea imigranților "non-occidentali" o amenințare la adresa valorilor olandeze, de această părere fiind majoritatea alegătorilor Partidului Libertății (PVV, extrema dreaptă, condus de Geert Wilders), Partidului Popular Liberal și Democrat (VVD, al actualului premier Mark Rutte), creștin-democraților și formațiunii 50Plus.
Ipsos a sondat și atitudinea votanților olandezi față de noul președinte american Donald Trump. Doi din trei respondenți au fost de părere că Trump nu face o treabă bună, iar numai o treime dintre votanții PVV au avut cuvinte de apreciere despre el, în pofida susținerii pe care i-a arătat-o Geert Wilders
Efectul bulgărelui de zăpadă în UE
Comentatorii și politicienii din Europa se tem de o posibilă victorie a lui Wilders pentru că acest lucru ar putea crea un efect de 'bulgăre de zăpadă' care să-i tragă după el pe alegătorii francezi, comentează EFE.
'Adevărata miză este Franța, care este o țară centrală' în construcția europeană, a declarat pentru EFE Teresa Pullano, profesoară de studii europene la Universitatea din Basel (Elveția). Un rezultat bun al extremei drepte populiste din Olanda i-ar sufla vânt în pupă candidatei de extremă dreapta Marine Le Pen, favorita clară a primului tur al scrutinului prezidențial din Franța, din 23 aprilie, dar care ar urma să fie învinsă în turul doi, din 7 mai, indiferent cine va fi contracandidatul ei.
Ascensiunea partidelor euroscpetice în două țări fondatoare ale Uniunii Europene - atât Wilders, cât și Le Pen cer retragerea țărilor lor din UE - ar putea aduce un final previzibil al construcției europene.
Cel de-al treilea scrutin decisiv pentru viitorul european va avea loc la 24 septembrie în Germania, când cancelarul Angela Merkel încearcă să obțină un nou mandat, după 12 ani la putere. Principalul rival al 'femeii puternice' a Europei este social-democratul Martin Schulz, european convins și președinte al Parlamentului European între 2012-2017. Cu o jumătate de an înaintea alegerilor din Germania, Alternativa pentru Germania (AfD, dreapta populistă) nu depășește 10% în intențiile de vot, însă în momentul în care germanii se vor prezenta la urne este de așteptat ca Bruxellesul să se afle în plin proces de negociere cu Londra pentru organizarea ieșirii Marii Britanii din UE, cu efecte încă dificil de anticipat.
surse: Agerpres, BBC News, Mediafax
