"Între ce colectează statul român și ce cheltuie trebuie să existe un echilibru. Situația este gravă. Nu mina serioasă a guvernatorului pune România într-o situație delicată, ci riscurile la adresa stabilității financiare. Sunt trei elemente importante, legate de acuitatea dezbaterii, referitoare la echilibrul macroeconomic. Atunci când proiectul de Cod Fiscal s-a aflat, pentru prima dată, în dezbatere în Parlament a fost considerat de toată lumea un proiect bun pentru că aduce o legislație mai coerentă. Pe de altă parte, în cea mai mare măsură în proiect, așa cum a ajuns la Camera Deputaților, nu se regăseau toate aceste reduceri. Ele au fost operate în ultimele 48 de ore, înainte de adoptarea proiectului. Timpul de reacție a lipsit. Ceea ce noi, analiștii, opinia publică am avut în față, în momentul în care a fost trimis de la Senat la Camera Deputaților era cu mult mai puțin îndrăzneț, din punctul de vedere al reducerilor de taxe si impozite. Singura care se găsea acolo era reducerea TVA-ului de la 24 la 20 la sută. Nu se regăseau eliminarea taxei de stâlp, eliminarea accizei suplimentare la carburanți", a declarat Bogdan Olteanu.
În acest context, Olteanu a reiterat faptul că România "și-a stabilit limita deficitului structural, printr-un tratat semnat la nivelul Uniunii Europene și prin angajamentele cu FMI".
"Vine al doilea element de îngrijorare: peste pachetul de reduceri, propuse de Codul Fiscal, se suprapune, astăzi, o propunere de modificare a salariilor în sectorul public, care va aduce încă un deficit suplimentar. Altă propunere făcută, astăzi, introducerea celei de-a 13-a pensii. Iar sunt în situația să fac o comparație nu bună pentru România. Unul dintre elementele care i-au enervat cel mai mult pe cei din zona euro, în relația lor cu Grecia, a fost refuzul eliminării celei de-a 14-a pensii. Dincolo de nume, dintr-o foarte grosieră estimare vorbim de patru miliarde de lei pe an. Din păcate, propunerea apare însoțită de gânduri bune și nu de un mod de finanțare. Acestea ne îngrijorează, ca motive interne. Apoi situația Greciei. Acestea sunt cele trei cauze mari care ne fac să fim îngrijorați și să pledăm pentru menținerea deciziilor pe care România le-a luat. Sunt șase legi, doar din 2012 încoace, prin care România și-a stabilit limita deficitului structural, printr-un tratat semnat la nivelul Uniunii Europene și prin angajamentele cu FMI. Câtă seriozitate arăți atunci când încalci, dintr-odată, șase legi?", a mai spus Bogdan Olteanu.
În viziunea sa, "dacă ne cresc cheltuielile și ne scad veniturile, reducându-se impozitele", aceste mișcări vor duce la creșterea deficitului.
"Costurile la care România își finanțează deficitul bugetar au scăzut excepțional. Ne împrumutăm la 2 și ceva la sută, în euro. E ceva remarcabil. Asta duce la economii bugetare de sute de milioane, pe an, ceea ce creează spațiu fiscal, capacitatea de a cheltui și investi", a adăugat Olteanu.
În acest sens, viceguvernatorul BNR atrage atenția că "singura țară care riscă să meargă spre deficite mai mari este România, dacă toate aceste măsuri: Codul Fiscal, legislația salarizării ar intra in vigoare".
"Politicul a decis ca România să devină parte a acestui tratat, în 2012. Întreaga lume politică din România a considerat că e bine ca România să își asume un calendar rapid de reducere a deficitului până la 1 la sută. Există beneficii efective: România, având o îndatorare mai redusă față de alte state europene, noi avem posibilitatea de a avea un deficit de 1 la sută structural și nu de 0,5 la sută, cum au celelalte țări. Toți evoluează spre a-l respecta, toata statele europene își reduc deficitele. Singura țară care riscă să meargă spre deficite mai mari este România, dacă toate aceste măsuri: Codul Fiscal, legislația salarizării ar intra in vigoare".
Mai mult, Olteanu critică faptul că "România, de câțiva ani încoace, nu reușește să își facă investițiile programate", în contextul în care nu sunt mărginite de deficit.
"Nu reușește să își atragă fonduri europene care sunt gratuități și să le folosim pentru investiții. Problema României nu este că investițiile de dezvoltare sunt mărginite de deficit, ci că nu reușim ca stat să implementăm proiecte pe bani bugetari. Nu lipsa de bani e problema. Acest deficit bugetar e încă departe, nu reușim noi, ca țară, să ne administrăm propriile proiecte de investiții", a mai spus Olteanu.
