În raportul dat publicităţii miercuri, cercetătorii de la Universitatea East Anglia au evocat potenţialul geoingineriei de a răci clima prin metode ca pomparea de aerosoli în atmosferă sau fertilizarea artificială a oceanelor.
"Am descoperit că opţiunile oferite de
geoinginerie ar putea completa cu succes reducea emisiilor de dioxid de
carbon, iar împreună vor putea răci clima, însă numai folosirea
geoingineriei nu poate rezolva problema încălzirii globale", a declarat
profesorul Tim Lenton, coordonatorul acestui raport.
Geoingineria include manipularea pe scară largă a mediului, în vederea
combaterii posibilelor efecte devastatoare ale creşterii nivelului de
dioxid de carbon din atmosferă.
Reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, combinată
cu extragerea dioxidului de carbon din atmosferă şi stocarea acestuia
şi cu o reîmpădurire, ar putea aduce, până în 2100, dioxidul de carbon
la nivelul de dinainte de epoca industrială, " înlăturând astfel nevoia
de a folosi alte metode de geoinginerie", precizează raportul.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră necesară corespunde
recomandării specialiştilor ONU privind o scădere cu 80% a acestora
până în 2050, ceea ce va permite menţinerea concentraţiei de dioxid de
carbon din atmosferă sub 0,045% şi a creşterii globale a temperaturii
sub două grade Celsius, a declarat Lenton.
Potrivit raportului, pomparea de aerosoli precum sulfaţi sau alte
particule în stratosferă ar putea bloca razele solare şi răci clima,
dar presupune şi un risc ridicat de accelerare a procesului de
încălzire după oprirea pompării. De altfel şi reflectarea luminii
solare prin oglinzi spaţiale are mult potenţial, dar comportă un grad
ridicat de risc, explică raportul.
Lenton a adăugat că, în opinia lui, substanţa obţinută în urma
combustiei biomasei poate avea efecte pozitive atât asupra climatului,
cât şi asupra fertilităţii solului. Această substanţă, ce are o
concentraţie ridicată de carbon şi care poate stoca CO2, este un
fertilizator foarte bun şi poate fi obţinută prin încălzirea
excrementelor de animale sau a lemnului.
Raportul afirmă că şi fertilizarea oceanelor ar putea duce la reducerea
nivelului de dioxid de carbon din atmosferă, însă atrage atenţia asupra
metodelor folosite în acest sens. Fertilizarea oceanului presupune
introducerea de substanţe în pătura sa superioară, pentru a stimula
dezvoltarea algelor, ce pot absorbi şi reţine dioxidul de carbon din
atmosferă. "Opţiunile de fertilizare a oceanului merită să fie folosite
dacă sunt susţinute timp de mii de ani, iar adăugarea de fosfor are,
probabil, un potenţial mai mare pe termen lung decât fertilizarea cu
fier sau nitrogen", potrivit raportului.
Unii ecologişti sunt îngrijoraţi că fertilizarea oceanului cu fier ar
putea provoca dispariţia unor specii marine şi cer o cercetare mai
aprofundată înainte de apelarea la experimente pe scară largă.
La începutul lunii ianuarie, Guvernul german a ordonat unui grup de
cercetători internaţionali să renunţe la planurile de a deversa 20 de
tone de sulfat de fier în apele din jurul Antarcticii, pentru că
acest experiment ar putea încălca legile internaţionale.
Raportul, publicat în revista AtmosphericChemistry and Physics
Discussions, intervine înainte de lansarea unei noi iniţiative de
extindere a studiilor privind geoingineria de către Şcoala pentru
Ştiinţe Naturale din cadrul Universităţii East Anglia, în
cursul acestui an.
