Vampirii zilelor noastre, cei care au înfierbântat minţile crude ale adolescenţilor şi au ascuţit simţurile ceva mai tocite ale adulţilor, sunt mai accesibili, suportă într-o oarecare măsură şi lumina soarelui, sunt şi mai cosmopoliţi, trăiesc în oraşe, te întâlneşti cu ei pe stradă, arată un articol din Cotidianul.
Lucru valabil şi pentru vârcolaci, readuşi şi ei sub lumina reflectoarelor de pasiunea stârnită în public de câţiva autori de best-selleruri cu vampiri. “Atacă exact coarda sensibilă, că în fiecare adolescent tropăie nu numai hormoni, ci şi pasiuni foarte intense, mai e şi atracţia pericolului care stârneşte interesul, nemaivorbind că de exemplu în seria «Amurg» nu-s vampiri aşa periculoşi, e genul de pasiune a la «Frumoasa şi Bestia», poveste de dragoste cu o bestie despre care de fapt vezi că în adâncul sufletului e doar un înţeles care-şi doreşte din toată inima dragoste”, spune Anca Vasas, de la Editura Rao, care a publicat seria de megasucces “Amurg”.
Dacă J.K. Rowling, mama lui Harry Potter, este autoarea morală a baby boom-ului care a făcut din literatura fantasy un curent mainstream, autoarea morală a ridicării vampirilor din demodare şi uitare poate fi numită Stephenie Meyer. Seria “Amurg”, care are toate şansele să o egaleze sau să o depăşească în vânzări pe cea “Harry Potter”, a răspândit pandemic entuziasm mai întâi în rândul adolescenţilor, trecând apoi şi la categoriile de vârstă superioare.
Laurii i-a luat Stephenie Meyer, deşi, este evident, s-a inspirat pe alese din seria Charlainei Harris, “Vampirii Sudului. True Blood”. Ecranizările care au urmat firesc acestor succese vampireşti de carte, Hollywoodul fiind ca întotdeauna sensibil la marile lovituri de pe piaţa editorială, le-au crescut şi mai tare vânzările.
Citeşte mai mult în Cotidianul.
O nouă reţetă pentru audienţă: iubirea de vampir
