Nu mai suntem frate cu codrul. Românii cumpără mobilă mai scumpă. Lemnul nostru, dat la export

5 Iulie 2017
Nu mai suntem frate cu codrul. Românii cumpără mobilă mai scumpă. Lemnul nostru, dat la export
Nu mai suntem frate cu codrul. Românii cumpără mobilă mai scumpă. Lemnul nostru, dat la export

Un raport recent al Greenpeace arată că infracţiunile referitoare la tăierile ilegale de copaci au scăzut cu 47% anul trecut, comparativ cu 2015. Cu toate acestea, autorităţile se laudă că dau amenzi pe bandă rulantă. Dar acest lucru a rezolvat doar parţial situaţia. Pentru că aproape o zecime din suprafaţa împădurită este în continuare de izbelişte. Industria de profil este la pământ, preţul lemnului de foc a sărit în aer iarna trecută şi avem şanse mari să cumpărăm mobilă cu 30 la sută mai scumpă.

Raportul Greenpeace arată că Poliţia şi Parchetul au întocmit, anul trecut, peste 5.200 de dosare penale pentru infracţiuni silvice, mai exact tăieri ilegale de copaci. La jumătate faţă de cazurile înregistrate acum doi ani. Dacă punem la socoteală şi amenzile aplicate, la nivel naţional au fost aproape 9.500 de cazuri de tăieri ilegale de arbori. Însă alt lucru pare să alerteze autorităţile.

 


"Colegii mei au observat că începe să se taie mai sofisticat. De exemplu, dintr-un pachet se selectează numai câţiva arbori, nu se mai taie la ras", spune Mihai Drăgan, purtător de cuvânt al Ministerului Apelor şi Pădurilor. 

Sofisticate sau nu, nici cei care comiteau astfel de fapte în trecut nu sunt depistaţi imediat.

"Colegii mei de la gărzile forestiere şi celălalt personal din domeniul silvic au identificat multe tăieri istorice şi atunci dacă noi identificăm în 2017 o tăiere care s-a produs în 2016, cum o încadrăm? Cei care taie ilegal aleg zone foarte greu accesibile de pădure şi atunci este mult mai greu mai ales în condiţii meteo nefavorbaile, este mult mai greu de ajuns acolo", mai spune Drăgan.

În România, se exploatează anual 19 milioane de metri cubi de lemn. Anul trecut, aproape 200.000 de metri cubi au fost tăiaţi ilegal, cu 40.000 mai puţin ca în 2015. 42% dintre cazurile de tăieri ilegale au fost semnalate de cetăţeni prin aplicaţia "Inspectorul Pădurilor", deşi sunt voci care susţin că şi acum aplicaţia dă erori şi ar trebui îmbunătăţită.

"Un necunoscător nu poate deosebi un transport de lemn dacă este legal sau ilegal. Legalitatea transportului se poate face numai prin verificarea documentelor acelui transport", spune Ciprian Pahonţu, director general Romsilva.

"Nu, aplicaţiile nu dau erori. Dar mă rog, acum în orice sistem informatic din lume se pot întâmpla erori, dar ele funcţionează foarte bine. Ce dă erori este portalul inspectorulpădurilor.ro de unde vedem tăierile ilegale din satelit. Acela este încă în varianta de test", declară purtătorul de cuvânt al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

De când a fost făcută aplicaţia Radarul Pădurilor şi până la varianta îmbunătăţită, Inspectorul Pădurilor, s-au înregistat peste 44.000 de apeluri la 112, dintre care trei sferturi au fost alarme false. Însă un sfert dintre ele, adică 10.000 de apeluri, s-au dovedit a confirma tăieri ilegale. În România sunt aproximativ 4.300 de companii atestate pentru a efectua servicii silvice sau de procesare a lemnului. Autorităţile spun că le-au verficat la sânge. Numai anul trecut s-au făcut 7.000 de controale în toată ţara.

"De la poarta fabricii până în pădure, am urmărit traseul lemnului. S-au constatat o serie de nereguli, destul de multe. Materie primă fără acte de provenienţă, s-a constatat că erau anumiţi furnizori care furnizau materie primă fără să fie exploatată în mod legal", a declarat Mihai Drăgan.

"Fiecare companie trebuie să fie foarte conştientă ce intră pe poarta fabricii, să poată să arate la orice oră ce a intrat pe poarta fabricii", spune Csibi Magor, director WWF Romania.

Procesatorii resping acuzaţiile. Autorităţile insistă şi arată cu degetul. Surprinzător, către zeci de companii, nu una singură.

"Fiecare transport este verificat. Se introduce codul unic în soft. Este aplicaţia statului, aplicatia Sumal Wood Tracking. După ce softul ministerului, practic statul spune că transportul este legal, începem veificările suplimentare. Înainte de plecarea fiecărui transport de material lemnos către fabrica noastră, din pădure, fiecare încărcătură este fotografiată. Dacă nu corespunde, transportul este respins, este notificat către garda forestieră", spune Vasile Varvaroi, director de achiziţii în industria lemnului.

"În anul 2015 s-a efectuat un control la toate sucursalele societăţii respective. Şi nu doar acolo. S-au luat la puricat toate firmele care furnizau o materie primă pentru societatea respectivă. S-au constatat o serie de nereguli, destul de multe, toate aceste date au fost înaintate de colegii mei către procurori", mai spune purtătorul de cuvânt al Ministerului Apelor şi Pădurilor.

În afară de această companie, mai exista şi o altă companie în situaţia asta? "Sigur că da. E vorba de câteva zeci de agenţi economici".

Nimeni nu a văzut nici un dosar important finalizat, trimis către instanţă. DIICOT încă lucrează, fără să aibă o concluzie clară.

"Lemnul pe care îl folosim noi este numai lemn legal adus în fabricile noastre. Tot ceea ce avem este înregistrat, de la intrare la ieşire. Vedeţi aici o serie de calculatoare. Nu poţi să închizi ochii şi să închizi linia de producţie ca să pui în fabricaţie lemn fără acte. Nu există aşa ceva. Sigur că facem şi greşeli. Nu putem să spunem că la dimensiunea pe care o avem, toate lucrurile sunt perfecte", spune Dan Banacu, director general în industria lemnului.

Departe de a fi perfecte, ar spune una dintre cele mai mari organizaţii ecologiste la nivel internaţional. World Wide Fund for Nature este cea care a cerut ridicarea certificatului forestier acordat de Forest Stewardship Council, o altă organizaţie care promovează un management forestier responsabil în pădurile din întreaga lume. Practic, cine nu deţine acest certificat îşi pierde din credibilitate în faţa clienţilor. Suspiciunea este legată de posibilitatea utilizării lemnului ilegal în producţie. Şi aici este un semn de întrebare. Acel certificat este acordat de o organizaţie patronală, nu de vreo instituţie independentă.

"Există un proces de consultare în care ei încearcă să recapete certificarea, atât noi cât şi alte organizaţii de mediu am refuzat să participam pentru că compania refuză să recunoască vina. Ei nu-şi asumă că au dus activităţi în România într-un fel. Pur şi simplu se prefac că nu s-a întâmplat nimic şi fac business as usual. Din punctul nostru de vedere este inacceptabil", spune Csibi Magor, director WWF Romania.

"Fiecare dintre noi doreşte să ştie că produsul pe care îl achiziţionează din magazin este făcut dintr- un material care în final provine dintr-un lemn legal", mai spune Dan Banacu.

S-a dovedit ceva din ce au spus ei?

"Nu. Dar asta nu înseamnă că nu există lucruri care să nu poată fi îmbunătăţite, atâta în activitatea noastră cât şi în activitatea industriei în general. Dorim să reluam legăturile cu FSC şi să restablim certificarea FSC".

Străinii fac afaceri în ţara noastră mai bine ca românii. În topul clasamentului se află companii austriece şi turceşti. Prima în clasament este Holzindustrie Schweighofer care are cea mai mare cifră de afaceri. Exporturile sunt într-un procent de 70% şi merg în toate ţările din Europa. În ceea ce priveşte importurile, această companie cumpără lemn din 15 ţări pe care apoi îl prelucrează în fabricile din România.

Dacă este să analizăm activitatea celui mai mare producător din România, acesta prelucrează, lunar, peste 100.000 de metri cubi de lemn. Interesant este că doar 25% provine din pădurile româneşti.

"Ceea ce avem aici este calea ferată cu ecartamentul sovietic. Acest lucru ne ajută în aprovizionarea cu materie primă din ţările ex-sovietice. Lemnul pe care îl importam din aceste ţări ajunge pe calea ferată direct în fabrica noastră. În acest moment din Rusia şi Bielorusia", spune Vasile Varvaroi, director de achiziţii în industria lemnului. 

Mai există ceva important legat de industria lemnului - locurile de muncă. Totuşi, asta nu pare să nu cântărească prea mult nici în ochii statului, care reglementează şi legiferează, şi nici în ochii reprezentanţilor societăţii civile care critică activitatea companiilor de profil din România.

"În Romania există un sistem care cumva este caracteristic statelor din lumea a treia. Avem foarte multe resurse de foarte bună calitate. În loc să valorificam acest lucru, noi ne comportăm ca şi cum am avea lemn din ăsta de duzină şi în acest fel valorificăm. Dacă ne uităm la statisticile INS o să ne dăm seama că peste 60% din lemnul recoltat din pădurile României merge la lemn de foc, ca şi cherestea sau ca şi buştean, adică mai bine de jumătate din lemnul României irosim fără să prelucrăm", mai spune Csibi Magor.

Până să ajungă a fi prelucrat, provenienţa lemnului este şi va rămâne o problemă care le dă bătăi de cap autorităţilor. Potrivit raportului Greenpeace, judeţele de unde s-a tăiat ilegal cel mai mult sunt Mureş, Braşov, Olt, Dolj, Gorj şi Maramureş. În Mureş s-au înregistrat peste 1.000 de cazuri, în Braşov 664 iar în Maramureş 392. Cât reprezintă asta din totalul lemnului recoltat? Unu la sută! Poate părea puţin, dar însemna 7.000 de camioane cu buşteni.

"Probabil că nu vom putea ajunge niciodată la un stadiu zero al tăierilor ilegale. Credeţi că în România se poate ajunge la un stadiu zero să nu se mai fure din buzunare?", spune Mihai Drăgan.

Reporter: Andreea Dăscălescu



Imagine: B. Chircan, D. Ioniţă, R. Bordei, M. Angiu

Montaj: Sorin Niculae

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA TV

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?