Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul a urcat cu 9,8%, ca serie brută, în primele nouă luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din 2016.
Avansul din septembrie suvine după creșterile de 6,9% în primul trimestru, de 7,3% în primul semestru.
Creșterea și-a sporit ritmul în septembrie mai ales pe seama creşterii vânzărilor de produse nealimentare și a carburanţilor, dar nu ia în seamă comerţul cu autovehicule şi motociclete.
Comerţul cu amănuntul „cu vânzare predominantă de produse nealimentare" a crescut cu 12,5% în serie brută (13,1% în serie ajustată), potrivit CursdeGuvernare.ro.
Vânzările acestora au crescut cu 11,8% (11,4%), adică mai mult decât dublu faţă de comerţul „vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun (5,6%, respectiv 4,6 în serie ajustată).
Comisia Naţională de Prognoză a îmbunătăţit la sfârşitul săptămânii trecute proiecţia de creştere economică pentru 2017 de la 5,6% la 6,1%, ceea ce face ca într-un singur an acest indicator să sufere o corecţie pozitivă de aproape 2 puncte procentuale.
Motivul principal al acestei corecții: estimarea mult sub realitate a creşterii consumului. Acesta era prevăzut să crească cu 4,7% în 2017, dar se dovedeşte că va avea un ritm aproape dublu de creştere, de 7,7%.
La o creştere economică de peste 6%, România se apropie practic de nivelul creşterii economice din China, prevăzut la 6,5% pentru 2017. Analiștii economici au arătat, însă, că o creștere bazată exclusiv pe consum și care sacrifică investițiile este un "foc de paie" care nu va rezista pe termen mediu și lung.
"Cifrele sunt nemiloase: în loc să avem creştere de investiţii de 7%, avem creştere de consum de 7%. Menţinerea în teritoriu pozitiv a investiţiilor ar fi deja o miză, în condiţiile în care în 2016 acestea au scăzut cu 3,3%. Nimeni, în afară de Comisia de Prognoză, nu era de acord la începutul acestui an că România poate avea o creştre economică de peste 5% şi iată că aceasta se transformă în una de peste 6%. Dar nimeni nu prevedea o creştere a consumului, care reprezintă 75% din PIB, de aproape 8%. Şi nimeni nu prevedea sau nu admitea că ar fi posibil ca nivelul cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar să crească cu 22%. Este ca şi cum ai arunca într-un foc deja aprins o găleată de benzină", scrie Sorin Pâslaru pe Ziarul Financiar.
În condițiile în care salariul minim brut va crește începând cu 1 ianuarie 2018 până la 1.900 lei, este de așteptat ca stimularea consumului să crească în continuare. Este de văzut, însă, ce decizie va lua Guvernul cu privire la transferul contribuțiilor la salariați și la legea salarizării unitare.
