Proiectul de lege privind redresarea şi rezoluţia asigurătorilor, care stipulează o formă simplificată și discreționară de faliment, dar nu în cadrul legii falimentului, va da puterea absoluta Autoritatii de Supraveghere Financiara (ASF) in deciderea si gestionarea falimentului unei companii de asigurări.
Asta înseamnă că ASF poate hotărî intrarea în faliment a unui asigurător semnificativ fără a mai fi nevoie de o decizie a unei instanțe judecătorești. Tot prin această lege, autoritatea de rezoluție, ASF în cazul de față, decide, după bunul plac, asupra activelor unei companii de asigurări și își arogă și rolul de lichidator al unui asigurator.
La încheierea ședinței Comisiei de Politică Economică din Camera Deputaților, în care urma să fie discutat proiectul de lege, Mișu Negrițoiu, șeful ASF prezent la ședință, a declarat jurnaliștilor că falimentul Astra nu poate fi decis doar de ASF, ci că va fi nevoie de decizia unei instanțe judecătorești pentru a declanșa procedura de faliment.
Totodată, Negrițoiu a explicat menirea acestei rezoluții: “separarea activelor bune de cele toxice, cu scopul de a eficientiza costurile falimentului Astra, în cazul de față”. Ce nu spune, însă, Mișu Negrițoiu este că prin această lege, autoritatea de rezoluție, ASF în cazul de față, decide după bunul plac asupra activelor Astra, fără nici o formă de control judiciar.
De fapt, există prevăzut și controlul judiciar, dar ulterior separării liniilor de business ale companiei. Asumându-și această separare a activelor, Autoritatea de Supraveghere Financiară își arogă practic rolul de lichidator. Decizia judecătorului, în control judiciar ulterior, atenție, se pot lua în baza fundamentelor economice pregătite de ASF.
În mod specific, proiectul de lege creează mijloace suplimentare de redresare financiară pentru asigurători, numite rezoluție, similare falimentului, dar în care rolul de decident, cu valențe absolutiste/dictatoriale, revine ASF-ului, în calitate de autoritate de rezoluție, fără implicarea/consultarea creditorilor ori acționarilor și chiar fără control judiciar exercitat în mod efectiv de către instanțele de judecată, prin judecători specializați, sindici.
Mai mult, în cazul contestării unor “măsuri de gestionare a crizelor” instanțele vor folosi, potrivit proiectului, evaluările economice pregătite de ASF ca bază de analiza. Practic, această rezoluție facilitează drept total al ASF asupra unui asigurător, fără ca un judecător să poată interveni.
ASF s-a asigurat și că, în cazul unei decizii greșite, să fie disculpată de orice vină. Același proiect de lege menționează că administratorul temporar și ASF nu au nicio răspundere civilă/profesională pentru acțiunile lor.
Astra Asigurări, falimentată prin decizia 999/2015 a ASF
Totodată, aceaşi instituţie condusă de Mişu Negriţoiu a fost cea care a luat, pe 26 mai 2015, decizia prin care a fost limitat, pentru şase luni, volumul primelor brute, subscrise de Astra, la nivelul de 50% din totalul primelor brute subscrise existente la data intrării societăţii în administrare specială, o hotărâre nu tocmai atractivă pentru investitori, publicată în Monitorul Oficial pe 28 mai, sub denumirea de "decizia numărul 999/2015".
Negriţoiu a anunțat, pe 26 august, falimentul Astra Asigurări, a treia cea mai mare companie de asigurări din România și singur cu capital românesc, decizie ce va afecta direct cele 5 milioane de asiguraţi ai societăţii, dar şi clienţii celorlalţi asiguratori. ASF şi KPMG au dus la faliment Astra prin felul dezastruos în care au condus planul de redresare, care s-a întins pe 18 luni.
"În urma analizei şi pe baza concluziilor raportului KPMG, Consiliul ASF a adoptat următoarele decizii: închiderea procedurii de redresare financiară a societăţii Astra, revocarea şi încetarea atribuţiilor de administrator special ale KPMG Advisory, Retragerea autorizaţiei de funcţionare a societăţii Astra, constatarea stării de insolvenţă a societăţii Astra şi solicitarea intrării în procedura de faliment", se arată în comunicatul ASF.
Falimentul Astra ridică multe semne de întrebare, mai ales în condiţiile în care s-a preferat această măsura în pofida propunerii acţionarilor majoritari, care au anunţat că vor aduce banii necesari pentru salvarea companiei, 425 de milioane de lei, dacă ASF va accepta acest lucru.
Acţionarii au anunţat că vor aduce banii dacă Autoritatea de Supraveghere Financiară va revoca administratorul special, KPMG, şi decizia nr. 999 din 26 mai 2015, care a ţinut la distanţă investitorii strategici.
Însă, discuţiile privind noua propunere de salvare au avut loc în lipsa iniţiatorilor, acţionarii majoritari, drept urmare a fost refuzată. Mişu Negriţoiu a declarat azi, în conferinţa de presă, că dacă aceştia doresc un răspuns, li se va da, însă nu a explicat de ce nu au fost chemaţi la discuţii şi acţionarii.
Totodată, şeful ASF a declarat că recapitalizarea Astra nu s-a realizat din lipsă de investitori, asta după ce, în urmă cu doar câteva luni, susţinea că există investitori strategici interesaţi de Astra, unii chiar din China, acolo une Negriţoiu s-a deplasat în acest interes.
