Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia medicului şi a menţinut o decizie a Tribunalului Bucureşti, instanţă care a constatat, pe 7 iulie, ca fiind legală măsura controlului judiciar. Printre interdicţiile impuse de judecători medicului se află şi aceea să nu exercite profesia sau să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit faptele, şi anume, în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe de Copii "Marie Curie" sau în altă unitate din sistemul public de sănătate.
În timpul procesului, Burnei le-a cerut magistraţilor să-i ridice controlul judiciar, negând că ar fi luat bani de la părinţi pentru a le opera copiii.
"Nu am condiţionat actul medical. Părinţii au venit din proprie iniţiativă şi au lăsat acei bani acolo. Nu am cerut nimic de la nimeni. Nu am făcut rău nimănui. Puteam să mă duc în sistemul privat sau în străinătate, dar n-am făcut-o. Acum m-am trezit cu o avalanşă de procese. Am adus economii la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate de milioane de euro. De şapte luni nu am ţinut cursuri pentru studenţi. Nu mai am activitate, nu pot să mă mai întreţin. N-am găsit un loc unde să-mi desfăşor activitatea. De trei săptămâni mi s-a dat voie să lucrez în spitale private, dar acolo nu sunt condiţii. Nu au aparatură", a spus Burnei.
Gheorghe Burnei a fost trimis în judecată pe 8 iunie, fiind acuzat de mai multe infracţiuni de luare de mită, după ce ar fi cerut bani de la părinţi pentru a le opera copiii internaţi la Spitalul "Marie Curie" din Bucureşti.
Procurorii susţin că există indicii privind săvârşirea de către Gheorghe Burnei a unor infracţiuni contra vieţii şi contra integrităţii corporale sau sănătăţii, în care victimele sunt minori aflaţi anterior într-o stare de sănătate precară, stare pe care Burnei a agravat-o prin acţiunile sale intenţionate.
Conform documentelor întocmite de procurori, Gheorghe Burnei nu cerea direct bani de la părinţii ai căror copii urmau să fie operaţi, însă după ce efectua intervenţiile chirurgicale le permitea părinţilor "să îl gratifice" cu diverse sume.
În anumite cazuri, medicul pretindea sume de bani anterior intervenţiei chirurgicale, încercând să le mascheze într-o formă aparent legală, încheind un înscris sub semnătură privată pe care îl intitula contract de donaţie. Persoanele care ajungeau la Burnei şi care îi ofereau mită erau părinţi ai căror copii aveau anumite deficienţe fizice, dintre care unele trebuiau corectate medical.
Totodată, Burnei îi interna pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi interna în mod repetat, fără a le efectua nicio intervenţie chirurgicală, pentru a-i determina astfel pe părinţi să-i dea bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale.
Anchetatorii mai spun că medicul apela şi la ameninţări cu refuzul efectuării operaţiei dacă părinţii nu se conformau cererilor sale.
Presa a relatat cazul unei fete, Amira, care a fost operată în urmă cu 18 ani de medicul Burnei, pentru luxaţie congenitală la şold. Fata a fost supusă în total la 11 intervenţii chirurgicale, fiindu-i implantat un dispozitiv ceramic, care nu era omologat. Operaţiile nu au reuşit însă iar fata este acum imobilizată la pat.
