"O creştere a contribuţiei la asigurările sociale ar fi încă o lovitură
dată mediului de afaceri şi angajatorilor privaţi. Guvernul arată un
dispreţ total faţă de cei care muncesc şi contribuie direct la bugetul
ţării. Din câte vedem se aplică încă principii comuniste, luăm de la
cei care au şi dăm celor care au nevoie, fără să se ţină cont de niciun
principiu democratic. Fac la fel cum au procedat şi cu legea unică a
salarizării, pe care noi chiar am sprijinit-o. Până la urmă a ieşit un
caraghioslâc - salariul nu este pentru cine merită, ci se acordă după
criterii sociale şi preferinţe politice. Iar în timp ce ai noştrii se
joacă de-a legile şi politica, ţările din jurul nostru aplică legi
adevărate şi se dezvoltă", a spus secretarul general al
Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Cristian Pârvan.
Ovidiu Nicolescu, preşedintele Consiliul Naţional al Intreprinderilor
Private Mici şi Mijlocii din România (CNIMMR), atrage atenţia asupra
faptului că ultimul lucru care ar trebui făcut în perioade de
criză este creşterea taxelor. "În perioada asta nu e recomandabilă
majorarea de taxe şi impozite, pentru că se ajunge la falimentarea
firmelor şi scăderea contribuţiilor la buget. Aste adevărat că dacă nu
se iau măsuri pentru refacerea sistemului de pensii acesta va ajunge în
incapacitate de plată, dar trebuie găsită altă metodă", adaugă
Nicolescu.
Guvernul îşi va asuma răspunderea pe legea sistemului unitar de pensii,
a declarat marţi premierul Emil Boc, la finalul unei şedinţe a
Executivului. Scrisoarea premierul a ajuns deja la Parlament.
O minoritate de salariaţi susţine economia României şi pe restul
cetăţenilor, populaţia activă reprezentând 47% din total, doar 65%
dintre aceştia fiind angajaţi, adică contribuie direct la bugetul
ţării, potrivit raportului Comisiei prezidenţiale pentru analiza
problemelor sociale. În cadrul populaţiei ocupate, ponderea
salariaţilor, adică "cei pe care se bazează PIB-ul şi bugetul
României", deşi a înregistrat o tendinţă crescătoare după anul 2001, a
ajuns în perioada 2004-2008 să fie de doar de 65%-66%, prin comparaţie
cu aproape 85% în ţări precum Slovenia, Ungaria sau Bulgaria.
Proiectul de Lege privind reforma sistemului de pensii propune
înăsprirea condiţiilor de pensionare anticipată prin majorarea
penalizării de la 0,5% la 0,75% pentru fiecare lună de pensionare
anticipată faţă de vârsta standard de pensionare.
Pensionarea anticipată nu poate depăşi 60 de luni (5 ani) faţă de
vârsta standard de pensionare, iar în perioada de anticipare persoana
nu poate cumula pensia anticipată cu un venit salarial. La împlinirea
vârstei standard de pensionare, penalizarea se ridică, potrivit unei
Note privind sistemul unitar de pensii publice din România.
