Mai multe intanţe au luat decizii similare de suspendare a protestului până la un anumit termen până la care aşteaptă rezolvarea revendicărilor şi aplicarea Pactului pentru Justiţie.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, tot luni, ca, miercuri, 30 septembrie, să îi desemneze pe magistraţii care vor face parte din Biroul Electoral Central. Adunarea Generală a ÎCCJ s-a încheiat după o oră şi jumătate de discuţii.
Judecătorii Înaltei Curte de Casaţie şi Justiţie s-au reunit în Adunare Generală pentru discuţii privind continuarea sau suspendarea protestului, după ce, în cursul zilei, au judecat mai multe cauze care nu privesc urgenţele şi drepturile salariale.
Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis, în Adunarea Generală de pe 23 septembrie, că vor participa la consituirea Biroului Electoral Central, acuzând intenţii de folosire în scopuri politice şi electorale a protestului magistraţilor, potrivit unui comunicat al ÎCCJ. În comunicatul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se precizează că, având în vedere încercările de manipulare din ultima vreme, prin care se urmăreşte a se acredita ideea că magistraţii fac jocuri politice sau se lasă antrenaţi în jocuri politice, Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 23 septembriea decis să comunice faptul că, încă de la începutul protestului magistraţilor, "puterea executivă a încercat prin toate mijloacele să-l compromită şi să incite cetăţenii, speculând cinic situaţia economică şi financiară a acestora, reducând demersul magistraţilor la revendicări de natură pur salarială". De asemenea, potrivit comunicatului ÎCCJ, există încercări de folosire în scopuri politice şi electorale a protestului magistraţilor.
Comunicatul instanţei supreme arată că protestul judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu a avut şi nu are resorturi de natură politică, aşa cum se încearcă a se acredita în noua strategie de comunicare şi imagine, ci este determinat de nemulţumiri ce decurg din modul în care judecătorii sunt obligaţi să-şi desfăşoare activitatea de judecată de fiecare zi.
Cu toate acestea, se arată în comunicat, există încercări de exploatare în scopuri politice şi electorale a protestului magistraţilor, care se manifestă nu doar prin incriminarea politică a protestului, dar şi prin încercări de a capta politic bunăvoinţa magistraţilor.
Magistraţii Înaltei Curţi se delimitează de orice încercare a politicului de atragere a lor în jocuri politice sau electorale, se susţine în acelaşi comunicat.
Astfel, potrivit aceleiaşi surse, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie vor participa la la tragerea la sorţi în vederea constituirii Biroului Electoral Central, conform legii, tocmai pentru că acţiunile de protest ale magistraţilor au urmărit respectarea principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în stat. De asemenea, comunicatul Înaltei Curţi arată că magistraţii sunt conştienţi de faptul că se încearcă politizarea protestului judecătorilor şi procurorilor, susţinând în continuare ideea degrevării magistraţilor de orice activitate extrajudiciară.
Decizia vine după ce presa a aflat că Guvernul ar putea discuta şi despre prezenţa magistraţilor în birourile electorale. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, anterior, pentru NewsIn, că este pus în situaţia de a lua în calcul "toate opţiunile legislative" pentru ca judecătorii să nu mai fie implicaţi în alegeri, în condiţiile în care aceştia refuză constituirea birourilor electorale. "Faţă de menţinerea unei poziţii inflexibile de către cea mai mare parte a magistraţilor şi personalului auxiliar, suntem puşi în situaţia de a lua în calcul toate opţiunile legislative", a declarat ministrul Justiţiei, pentru NewsIn, întrebat fiind dacă se gândeşte să schimbe legea în ceea ce priveşte constituirea birourilor electorale.
Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie suspendă protestele până pe 31 octombrie
