Bucureştiul este capitala României şi ar trebui să fie un exemplu din toate punctele de vedere. Palatul Parlamentului însă, este lipsit de toalete ecologice în preajmă. Acelaşi lucru este valabil şi pentru Piaţa Revoluţiei, Piaţa Constituţiei, Academia Militară, Piaţa Romană sau chiar Patriarhia şi zona Lipscani.
Dacă plecăm de la Bucureşti spre Valea Prahovei, locurile în care ne putem opri în caz de nevoie sunt benzinăriile. Nici măcar localităţile Azuga, Comarnic sau Cornu nu dispun de toalete publice.
La Braşov, toaletele ecologice nu prea există. Unii turişti care ajung la Turnul Alb, Turnul Negru, Bastionul Graft sau Poarta Schei au noroc să găsească toalete. Problema este însă că majoritatea sunt închise.
Sibiul stă puţin mai bine. În punctul turistic Biertan există toaletă, dar nu oferă condiţii prea bune.
Judeţul Harghita are o grămadă de frumuseţi: Lacul Sfânta Ana, Lacul Roşu sau sau Băile Harghita. Toalete însă nici una.
Mergem mai spre vest, în Alba. În staţiunea Arieşeni nimeni nu a auzit de astfel de invenţii moderne. Aceeaşi situaţie şi în centrul Municipiului Aiud. Dacă facem turul mănăstirilor din Moldova toaletele ecologice sunt o minune. Nu există nici la Mănăstirea Humor, nici la Arbore, Pătrăuţi, Neamţ, Bicaz sau Secu. Casa memorială Ion Creangă este în aceeaşi notă. Cum ar arăta aici o toaletă ecologică? Probabil inestetic, spun autorităţile.
În Maramures, la cimitirul vesel există o toaletă care este însă insalubră şi nerecomandabilă. În judetul Constanţa bilanţul scoate la iveală lipsa grupurilor sanitare de la Histria şi de la Adamclisi. La Punctul de trecere a frontierei Negru Vodă, toaleta se află pe teritoriul Bulgariei. Nu există nimic amenajat nici pe Plaja Eforie Sud şi nici pe Faleza Tuzla.
Cât despre Delta Dunării, un paradis, dar fară toalete pentru turişti.
