Activitatea CSM, criticată de procurorul general
Ajunsă la
conducerea CSM în 2008, judecătoarea a pledat pentru condiţionarea
dezvăluirii datelor profesionale din dosarele foştilor magistraţi de
avizul CSM. Demersul a venit în contextul scandalului generat de
numirea Noricai Nicolai în functia de ministru al justiţiei şi de
dezvăluirile din trecutul ei profesional făcute de preşedintele Traian
Băsescu.
În iunie 2008, Bărculescu a susţinut publicarea pe site-ul Camerei
Deputaţilor a referatului prin care se cerea urmărirea penală a lui
Adrian Năstase. Tot în vara lui 2008, Bărbulescu a acordat un interviu
postului Radio France, în care a făcut referiri negative la adresa
profesionalismului procurorilor a modului în care aceştia
instrumentează dosarele. Şefii DNA şi DIICOT au formulat o cerere de
apărare a procurorilor din cele două direcţii, adresată CSM, în care
Lidia Bărbulescu a fost acuzată că se exprimă public, fără a se
informa, asupra unor cauze aflate pe rolul insţantelor ori în
instrumentarea Parchetului şi contribuie, de fapt, la decredibilizarea
justiţiei.
Lidia Bărbulescu, considera, în septembrie 2008, că numirea în funcţie
a procurorilor-şefi trebuie făcută de CSM, şi nu de preşedinte. Ea şi-a
susţinut poziţia chiar şi după ce Curtea Constituţională a decis că
prerogativa numirii în funcţie a procurorilor şefi trebuie să rămână în
sarcina preşedintelui, potrivit Constituţiei.
În toamna lui 2008, Lidia Bărbulescu a sesizat Avocatul Poporului,
susţinând că declaraţiile de avere nu trebuie să fie publice, însă după
amplificarea scandalului în presă, a rectificat cele declarate, spunând
că sesizarea viza doar adresele din declaraţiile de avere.
Prezentă la bilanţul CSM pe 2008 din 8 ianuarie 2009, procurorul
general Laura Codruţa Kovesi a criticat dur activitatea acestei
instituţii. Ea a acuzat CSM de inconsescvenţă în ceea ce priveşte
Inspecţia Judiciară şi a atras atenţia că, uneori, inspectorii CSM
interpretează legislaţia după criterii personale. De asemenea, a
subliniat problema credibilităţii CSM şi cea a deficitului de personal
din parchete, care creează posibilitatea ca unii magistraţi să încalce
legea.
Prietenia cu Rodica Stănoiu şi conflictul cu Monica Macovei
În aprilie 2003, când judecătoarea Lidia Bărbulescu a fost numită în
funcţia de vicepreşedinte al ÎCCJ, presa a pus ascensiunea ei pe seama
prieteniei cu ministrul justiţiei din acea vreme, Rodica Stănoiu. Până
în 2004, CSM nu putea să propună spre a fi promovaţi în funcţii decât
judecători care erau mai întâi recomandaţi de către ministrul
justiţiei. De asemenea, presa a speculat că tot datorită fostului
ministru PSD, Rodica Stănoiu, Lidia Bărbulescu a promovat, în 2001, de
la Tribunalul Olt direct la Curtea Supremă, fără a mai trece şi prin
stadiul de judecător de Curte de Apel.
Conflictul dintre magistratul Lidia Bărbulescu şi fostul ministru al
justiţiei Monica Macovei a izbucnit la începutul anului 2005, atunci
când Macovei a cerut CSM să constate că Bărbulescu ocupa ilegal funcţia
de vicepreşedinte al instanţei supreme, dar a fost contrazisă de
colegii acesteia din Consiliu.
Ulterior, judecătoarea a încercat să obţină anularea unei legi iniţiate
de Macovei, prin care se înlătura posibilitatea magistraţilor de a-şi
cumpăra locuinţele de serviciu. Lidia Bărbulescu locuia într-un astfel
de apartament şi intenţiona să-l achiziţioneze. Ea a acţionat în
judecată, în mai 2005, Ministerul Justiţiei şi s-a opus anulării
acestei posibilităţi.
În octombrie 2005, Lidia Bărbulescu s-a aflat în centrul unui alt
scandal mediatic, fiind acuzată de trafic de influenţă. Monica Macovei
a sesizat CSM, acuzând-o pe Lidia Barbulescu că, în calitatea ei de
membru al Consiliului, ar fi făcut presiuni pentru modificarea
regulamentului examenului de admitere la Institutul National de
Criminologie (INC), pe care urma să-l susţină şi fiica ei, Alina
Bărbulescu, prin eliminarea probei de Drept civil. În final, CSM a
decis că nu e necesar să trimită cazul Comisiei de disciplină.
Critici la adresa lui Traian Băsescu
Lidia Bărbulescu a intrat în contradictoriu, de nenumărate ori,
cu preşedintele Traian Băsescu. Ea i-a dat o replică dură preşedintelui
după criticile acestuia la adresa magistraţilor şi a sentinţelor date
de aceştia, în discursul de Ziua Justiţiei, din iulie 2007, de la Alba
Iulia. După ce preşedintele a explicat că magistraţii au drepturi, dar
că acestea le sunt acordate pentru a face dreptate cetăţeanului, şi nu
pentru interesele lor proprii, Bărbulescu, a afirmat că momentul şi
cadrul în care preşedintele a lansat atacurile la adresa justiţiei nu
erau potrivite. Ea a mai spus că "independenţa justiţiei funcţionează,
dar nu trebuie să primim lecţii nici de aici, nici din altă parte cum
să aplicăm legea, ce pedepse să dăm şi cum să luptăm cu corupţia".
Lidia Bărbulescu a adăugat că nimeni, "nici chiar preşedintele
României" nu poate comenta soluţiile pronunţate de judecători, "fără a
fi pasibili de a li se reproşa încălcarea principiului independenţei
justiţiei, principiu ce stă la temelia statului de drept".
În februarie 2008, judecătorul Lidia Bărbulescu a calificat drept o
"pată deosebită asupra judecătorilor şi procurorilor" declaraţia
preşedintelui Traian Basescu, conform căreia 25% dintre magistraţi au
colaborat cu Securitatea.
Bărbulescu a intrat în conflict cu şeful statului şi în vara lui 2008,
cu ocazia propunerii lui Predoiu a denumire a altui şef la DNA şi a
discuţiei privind desemnarea procurorilor-şefi. Pe atunci preşedinte
al CSM, Lidia Bărbulescu, a declarat că textele constituţionale
indicate de Traian Băsescu privind numirea procurorilor sunt exacte,
numai că interpretarea trebuie făcută de jurişti, nu de şeful statului,
precizând că politicienii trebuie să depolitizeze justiţia. Băsescu i-a
trimis pe politicieni la textul constituţional, comentând ironic faptul
că nu le-ar strica să mai citească din legea fundamentală şi invocând
mai multe articole care fac referire la atribuţiile preşedintelui de
numire în funcţii publice.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ulterior, că ar putea sesiza
Curtea Constituţională în cazul legii prin care se urmăreşte numirea
procurorilor-şefi de către CSM, el criticând-o dur pe Lidia Bărbulescu,
preşedintele CSM, şi sugerând că aceasta este incompetentă în materie
de Constituţie.
Lidia Bărbulescu a fost cea care a condus completul de nouă judecători
care a restituit dosarul "Flota" la Direcţia Naţională Anticorupţie
(DNA), pentru vicii de procedură. În acest dosar era acuzat şi Traian
Băsescu.
Criticată de Comisia Europeană
În raportul de ţară din iunie 2007, la capitolul dedicat Justiţiei,
Comisia Europeană constata că "răspunderea şi moralitatea CSM şi a
membrilor săi, individual, continuă să constituie motive de
îngrijorare". Bruxelles-ul se referea la faptul că unii membri CSM,
printre care se număra şi Lidia Bărbulescu, şi-au păstrat şi funcţiile
de conducere din instanţe sau Parchete, adică sunt concomitent şi
arbitri şi jucători.
De asemenea, în perioada când aceasta era preşedintele CSM, Comisia
considera că "CSM este lent în ceea ce priveşte deciziile privind
managementul şi deciziile disciplinare. De multe ori, sancţiunile pe
care le impune sunt minore".
Bărbulescu a câştigat, în 2008, peste 440.000 de lei
Lidia Bărbulescu deţine un apartament în Slatina şi este posesoarea a
două autoturisme, un BMW şi o Skoda Octavia. Deţine un cont curent şi
de economii deschis în 2008, în valoare de 40.000 lei, şi are un
credit auto de 40.000 euro.
Lidia Bărbulescu a câştigat în 2008, potrivit declaraţiei de avere,
aproximativ 440.000 lei din activităţile desfăşurate şi din salariile
restante. Astfel, a primit, ca preşedinte al CSM, 175.728 de lei, de la
INM 10.168 lei, iar din salarii restante 134.850 de lei de la ÎCCJ şi
19.741 lei de la CSM.
Magistratul Lidia Bărbulescu a fost aleasă, joi, cu majoritate de voturi, de Secţia de judecători a CSM preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, propunerea urmând să fie trimisă preşedintelui Traian Băsescu, şeful statului semnând astfel de numiri.
