Bruxelles-ul se teme inclusiv că ruşii, chinezii, sau iranienii încearcă să influenţeze rezultatul alegerilor de duminică, folosind ştiri false şi atacuri cibernetice. Potrivit Comisiei Europene, campaniile de dezinformare fac parte din strategia Rusiei de a divide şi slăbi Occidentul, relatează Stirileprotv.ro
Lituania organizează odată cu alegerile europarlamentare şi prezidenţiale şi locale. La Vilnius, principala temere e că Rusia se va amesteca în campanie pentru a influenţa rezultatele.
Edmundas Jakilaites, prezentator şi producător de ştiri: “Aş putea zice că noi suntem în prima linie a războiului informaţional cu Rusia. Ruşii vizează istoria noastră, încearcă să ne rescrie istoria. Sistemul politic, încearcă să arate că Lituania nu e o democraţie. Vizează economia noastră.”
În ultimul an, Lituania s-a confruntat cu acţiuni care au combinat ştirile false cu atacurile cibernetice care au vizat diverse site-uri de ştiri.
Vaidas Saldanas, Defense editor at News outlet Delfi: “A apărut la un moment dat o ştire care spunea că ministrul Apărării a mărturisit că e homosexual şi că a agresat sexual un jurnalist. Aşa ceva nu s-a întâmplat. Ştirea a apărut însă pe patru mari portaluri de ştiri din Lituania, în urma unui atac cibernetic.”
Autorităţile se tem însă de ceva şi mai grav: un atac cibernetic care ar paraliza ţara.
Edvidas Kerza, ministrul adjunct al Apărării: “Cea mai mare temere e că vor putea pătrunde în ţară, că vor prelua controlul asupra reţelei electrice şi că vor cufunda societatea în beznă. Ar putea fi începutul scenariului aplicat în Crimeea.”
Împinşi de această temere, lituanienii au militat şi au reuşit să obţină crearea forţei europene de reacţie rapidă în caz de atac cibernetic. Scopul este trimiterea în cel mai scurt timp de ajutoare în ţara afectată. Deocamdată, doar opt state, între care şi România, s-au alăturat Lituaniei. Ambiţia e însă crearea unei structuri paneuropene.
Ancheta care a scos la lumină amploarea amestecului rus în alegerile prezidenţiale din Statele Unite a sunat alarma şi la Bruxelles.
Sandra Kalniete, membră a PE: “Noi, cei din Parlamentul European, ştim că amenințarea există și că ea vine de la mai multe țări, în special China, Rusia, Iran. Aceste țări au cel mai mare interes în perturbarea alegerilor europene. Niciuna nu are interesul să vadă o Europă unită și competitivă.”
Autorităţile europene primesc ajutor şi de la companiile private. Belgianul Maarten Schenk şi-a transformat locuinţa într-un laborator pentru verificarea ştirilor false.
Maarten Schenk, Fact-checker and founder of Lead Stories: “Mă uit pe site-urile binecunoscute că publică știri false, dar și pe blogurile sau mesajele de pe Twitter care conțin cuvinte cheie legate de alegeri. Apoi urmăresc ce devine viral și, în funcție de asta, verific dacă o anumită informație a adevărată.”
În Germania, un grup de programatori a pus la punct un soft care identifică știrile video modificate cu ajutorul tehnologiei, așa numitul “deep fake”.
Dr.-Ing. Christian Riess, Senior Researcher at the IT Security Infrastructures Lab at Friedrich-Alexander-University: “Aici avem înregistrarea originală a prezentatorilor pe care am folosit-o pentru pregătirea rețelei neuronice artificiale. Acesta e clipul fals, în care au fost modificate mișcările persoanei din dreapta.”
Unele clipuri sunt aşa de bine modificate încât nu e greu să pici în capcană.
Autoritățile europene au lansat în martie un sistem de avertizare timpurie, prin care statele pot face schimb de informații privind campaniile de manipulare duse pe internet în preambulul alegerilor europene.
Bruxelles-ul și-a creat și propriul site pentru verificarea informațiilor. În plus, a dublat bugetul Serviciului European de Acțiune Externă, care identifică pe internet campaniile de dezinformare şi le-a cerut companiilor Facebook şi Google să acţioneze mai rapid pentru îndepărtarea ştirilor false de pe platformele lor.
