Ne confruntăm cu lipsa unei strategii energetice, supra-impozitarea și supra-reglementarea în domeniu.
Din păcate, acestea sunt rezultatele mai multor ani de non-combat al statului român în materie de fiscalitate, în ceea ce privește resursele naturale ale țării. Din păcate însă, tema controverselor vizează zăcăminte de hidrocarburi de zeci de miliarde de euro, se arată într-o analiză Realitatea TV.
Epopeea gazelor a început la finalul anului trecut când Cabinetul Tudose a propus o lege offshore care transforma explorările din Marea Neagră în raiul companiilor petroliere.
Aproape că nu se schimba nimic, ba chiar statul acorda, prin fiscalitate redusă, credit companiilor care exploatau.
De altfel, unii spun că acesta poate fi considerat motivul adevărat pentru care guvernul Tudose a fost schimbat. Și dacă tot Liviu Dragnea a coordonat atunci procesul, prin intermediari, adică prin deputatul Iulian Iancu, acum a decis să se implice personal.
Totul în numele independenței energetice, spune Liviu Dragnea. În teorie, corect. Numai că acum, pe mare, „APELE" s-au cam învolburat. Motivele sunt aparent simple.
1. Impozitarea progresivă a veniturilor suplimentare rezultate în urma liberalizării pieței reprezintă o măsură fiscală primitivă și fără obiect. Piața a fost liberalizată acum aproape 3 ani, iar prețul de referință nu mai are nici o legătură cu piața.
2. Reglementarea separată a exploatărilor offshore, pe mare, de cele onshore, pe uscat, este o discriminare evidentă și va atrage cu siguranță sancțiuni din partea Comisiei Europene.
3. Prin fiscalizare masivă statul vrea să se asigure că va câștiga și când prețul gazului este mare și când cotațiile sunt jos. Ceea ce ostilizează companiile pentru că, la preț mic, se pot confrunta cu exploatări nerentabile.
"România are o mare oportunitate să-și valorifice resursele de gaze din Marea Neagră, potențialul energetic în regiune. Și posibilitatea de a aduce miliarde de dolari. Ce am văzut astăzi ne îngreunează decizia finală de a investi", a declarat noul CEO al Petrom Cristina Verchere.
Parlamentarii noștri justifică forma finală a legii offshore prin nevoia de atragere a unor fonduri suplimentare la buget, aproximativ 12 miliarde de euro în plus, pentru finanțarea proiectelor mari de infrastructură în sistem parteneriat public-privat.
Există însă și prevederi bune, dincolo de orice dubiu: UNU, folosirea forței de muncă autohtonă și DOI, tranzacționarea în România a cel puțin jumătate din cantitatea de gaze extrasă.
De exemplu, la ora actuală, doar 2 la sută din contractele ce vizează piața gazelor de la noi sunt transparente.
