Conform lui Daniel Zamfir, Legea dării în plată nu anulează garanţia pentru Prima Casă şi că programul guvernamental va continua.
În ceea ce priveşte plafonul, acesta a spus 98% din credite sunt sub 150.000 de euro. "Acest plafon este un măr otravit. Este o lege de protecţie a consumatorului, nu o lege socială. Avem toate documentele europene care spun că toţi consumatorii trebuie să beneficieze de legile de protecţia a consumatorilor. Plafonul face ca legea să fie discriminatorie. Cetăţenii României se pot adres la Curtea Europeană de Justiţie care constată că sunt discriminaţi şi ce ne facem atunci? Cei de la PSD nu au avut rea credinţă, au căzut în capacana băncile. Legea poate fi atacată la Curtea Constiţională şi ulterior la Curtea Europeană de Justiţie", a detaliat Daniel Zamfir, explicând că în Spania s-a întâmplat fix acest lucru, demonstrându-se că impunerea unei plafon face această lege neconstituţională.
"Aţi văzut vreodată vreo bancă abuzată de cetăţeni? Cetăţeni abuzaţi de bănci am tot văzut", a spus deputatul PNL.
Valentin Tucă, deputat PSRO, a spus că această lege are şi o componentă socială. "Trebuie să găsim soluţia corectă pentru oamenii care au suferit din cauza crizei financiare. Lipsa de informare şi maniera de protecţie a consumatorilor este un element definitiv. Piata financiară este complexă. Vorbim de produse invizibile şi de probleme de care te poţi lovi ulterior dacă nu ai fost atent", a explicat acesta. Totuşi, conform deputatul PSRO, este o problemă dacă oamenii nu vor mai putea să îşi cumpere case pentru că băncile nu vor mai da credite sau dacă vor cere un avans prea mare.
Şi Cristian Diaconescu, fostul ministrul de Externe, a precizat, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV, că şi din punctul său de vedere plafonul limitativ poate fi considerat neconstituţional. "Legea trebuie să fie egală pentru toţi cetăţenii. Plafonul este o inechitate. Vor fi probleme seriose din punctul meu de vedere", a precizat acesta.
Daniel Florea, deputat PSD, a spus în cadrul emisiunii "Jocuri de Putere" că nu crede că Legea dării în plată nu este neconstituţională pentru că statul îşi permită să facă protecţie socială. "Nu cred că va fi atacată de niciun grup parlamentar la Curtea Constituţională, însă este posibilă ca băncile să evoce neconstituţionalitatea sa în instanţă", a declarat acesta.
Şi UDMR consideră că impunerea unui plafon va crea probleme. Deputatul UDMR, Iosif Moldovan, a spus că impunerea unui plafon face Legea dării în plată să fie vulnerabilă. "Sunt puţin îngrijorat. Aceasta lege nu a fost scrisă să închidă vreo bancă în România. Însă, relaţia dintre bănci şi clienţi trebuia pusă în normalitate. Băncile trebuie să fie mai corecte cu cetăţenii. Cetăţenii nu au putut negocia nicio virgulă într-un contract de credit. Trebuie să fim înţelegători. Dacă nu s-a putut să fim înţegători în contract, atunci intervine legiutorul", a explicat deputatul UDMR, adăugând că dacă aplicarea legii întârzie, este în interesul băncilor şi în detrimentul cetăţenilor.
Valeriu Steriu, deputat UNPR, consideră că această lege a avut un grup uriaş de susţionători. "Cei 157 de parlamentari care susţin legea reprezintă 6 milioane de români. Preşedintele Iohannis nu a făcut referire la impunerea unui prag. Acest plafon complică şi amână legea, aş vrea să nu văd acest amendament trecând de Camera Deputaţilor", a explicat acesta, adăugând că locuinţele au fost supraevaluate, însă evaluarea a fost de către bănci.
"Riscurile au venit pentru că evaluatării băncilor au evoluat imobile într-un mod destul de ciudat, să nu mă experim altfel", a afirmat deputatul UNPR.
Legea dării în plată a trecut luni de Senat, fiind votată în unanimitate, cu 119 voturi "pentru" şi niciunul împotrivă. Senatul este prima camera sesizată, cei care vor lua decizia finală fiind deputații.
Amendamentul BNR privind impunerea unui plafon de 150.000 de euro a fost admins de plenul Senatului, cu toate că acesta fusese respins în comisiile de specialitate.