"Federaţia Educaţiei Naţionale consideră că, în condiţiile în care
nivelurile de referinţă pentru grila legii unice de salarizare vor fi
scăzute, după cum a avertizat ministrul Muncii, Marian Sârbu, cu circa
40% faţă de coeficienţii reper conveniţi, acordul semnat în luna mai cu
federaţiile sindicale din învăţământ va deveni nul de drept. Spunem
asta deoarece în negocierile avute de către liderii sindicali din
învăţământ cu membrii Executivului, s-a hotărât că personalul didactic
din învăţământ nu va avea de suferit din punctul de vedere al venitului,
iar în cadrul noii grile de salarizare va fi încadrat în partea
superioară a acesteia", se arată într-o scrisoare deschisă trimisă premierului Emil Boc.
După ce vor afla poziţia Guvernului, sindicaliştii au anunţat că vor lua atitudine. "Dacă ministrul
Muncii şi premierul, care au semnat acordul, nu şi-l mai asumă, noi
redeschidem conflictul de muncă amânat în aprilie", a precizat
secretarul general al FEN, Constantin Ciosu.
Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) a spus că, din
perspectiva sa, o decizie privind eventuala declanşare a grevei va fi
luată de-abia la 1 septembrie, în condiţiile în care, până atunci, se
va încheia dezbaterea publică privind legea salarizării unice.
Grila prezentată în urmă cu două săptămâni de Ministerul Educaţiei propunea salarii cuprinse între de 3,5 ori salariul minim pe economie, la de 9,2 ori, plus sporuri de performanţă care s-ar ridica la până la 20% din salariu. Potrivit sindicaliştilor, dacă valorile din grilele de salarizare ar scădea cu 40%, cadrele didactice s-ar încadra în partea de jos a grilei, cu lefuri cuprinse între de două ori şi 7,6 ori salariul minim pe economie. "Un profesor universitar la sfârşitul carierei, care era la negocieri în topul grilei, cum este şi normal după o viaţă de studiu şi cercetare, ar avea un coeficient de 7,6, adică un salariu egal cu cât are acum", a explicat preşedintele Federaţiei Alma Mater, Anton Hadăr.
