În turla cea mai înaltă a sfintei biserici, la baza crucii mari, stă aşezat un glob de aur. Mulţi ar crede că e doar un obiect de decor, subscris unui stil arhitectonic anume. Dar e mai mult de atât. În acel misterios glob sunt depozitate documente vechi, lăsate spre ştiinţa generaţiilor viitoare. Ca un fel de mesaj pentru urmaşi. Nu ştie nimeni ce conţin exact acele hrisoave, cu toate că, în trei secole, de două ori au fost scoase la lumină. Secretul lor a rămas pecetluit şi se pare că va rămâne aşa multă vreme. Doar la o nouă renovare a bisericii s-ar putea ajunge la manuscrise. Până atunci, globul de aur zăgăzuieşte mai departe cel mai mare mister al Şcheiului.
Descoperit şi tăinuit din nou
Nu este o legendă, documentul despre care doar câţiva oameni au auzit, există. Preotul Vasile Oltean, directorul Primei Şcoli Româneşti confirmă că globul de aur al celui mai mare turn adăposteşte un manuscris de maximă importanţă pentru Braşov şi pentru tot neamul românesc. Iată cum a ajuns acolo. „Documentul a fost redactat în 1742 de către Radu Tempea, cronicarul care a scris istoria Bisericii Sfântul Nicolae din Şchei. Pe atunci, era doar diacon. El a aşezat în glob hrisovul împreună cu Dumitru Dascălul, care era de fapt, Dumitru Duma, din familia Dumeştilor, şi de la care ne-au rămas multe scrieri valoroase“, explică Vasile Oltean. În 1887, biserica a fost renovată. Cu acest prilej, muncitorii au ajuns în turn şi, la îndemnul preotului de atunci, au deschis globul. Misteriosul zapis a fost citit şi copiat. A treia oară, când a avut loc o nouă renovare, la 1946, preotul Candid Muşlea a deschis din nou documentul, iar Ioan Emiliu Prodanu a redactat un proces verbal despre ce s-a descoperit. Dar manuscrisul care a înfruntat veacurile a fost aşezat la locul lui, în glob şi, aşa cum spune Vasile Oltean, nimeni nu ştie exact ce conţine.
Tezaurul ascuns de comunişti
„Până în 1965, uşa care duce la turn era zidită. În spatele ei am descoperit un tezaur inegalabil: 6.000 de cărţi vechi, 30.000 de documente, sute de tablouri, toate manuscrisele lui Andrei Şaguna. Aici am găsit şi această dare de seamă din 1946, încadrată la obiecte necatalogate. Am descoperit şi un manuscris vechi din secolul XI, ceea ce ar schimba total istoria noastră. Primul secol francez este secolul XIII, noi existam cu 200 de ani în urma lor. Asta e valabil şi pentru cei care cred că nu eram pe aceste meleaguri“, spune Vasile Oltean. De ce au fost ferecate aceste vestigii ale istoriei? Pentru că erau legate de biserică, pentru că vorbeau cu năduf de ocupaţia maghiară. Au fost salvate de preoţii de la Biserica Sfântul Nicolae, „comuniştii le-ar fi ars“. Documentul care pomeneşte de hrisovul din globul de aur are 11 pagini şi a fost redactat la 8 septembrie 1887. Dar n-a fost singurul. Căci autorul scrie „Alt înscris mai pe larg am pus noi în turnul cel mare al bisericii“. În afară de procesul verbal semnat de Ioan Emiliu Prodanu, preotul Muşlea a realizat şi traducerea din chirilică a documentului original din turnul cel mare. Dar numai el a ştiut ce a scris în el.
„Originalul nu l-a văzut nimeni“
Aşadar, manuscrisul pe care îl face astăzi public Vasile Oltean nu este cel din globul de aur al turlei mari. Dar face referire la el. Este cel mai nou proces verbal despre acel tainic document. A fost plasat în globul unei turle secundare, în care, după cum se observă, de asemenea există lucruri importante puse la păstrat, la care nu ajunge nimeni. „Acum 20 de ani, am găsit şi traducerea din chirilică de la 1887. Dar nu vă pot îngădui să-l publicaţi încă. Pot să vă spun doar că este un document despre istoria braşovenilor din Şchei. Ca stil şi vocabular, e diferită de varianta din 1946. Originalul nu l-a văzut nimeni“, mărturiseşte păstrătorul tainelor bisericii. Documentul de acum 60 de ani, relatînd cele întâmplate la deschiderea anterioară a valorosului hrisov, precizează că toate turnurile au fost reparate la 1887, de către „totalitatea creştinilor majoreni“. „Când au luat crucile şi globurile cele vechi jos, au aflat în globul acesta, din care scoateţi Domniile Voastre acestu înscrisu, numai o iconiţă mică pe care se mai puteau citi numai următoarele cuvinte: «Pususau această icono în turlă în anul 1742 sept. 1.»“. Lângă această veche icoană, stă din 1887 încoace şi documentul următor.
Citeste continuarea aici
