Klaus Iohannis sesizează CCR pentru Legea privind CSM

6 Iulie 2018
Klaus Iohannis sesizează CCR pentru Legea privind CSM
Klaus Iohannis sesizează CCR pentru Legea privind CSM

Klaus Iohannis a sesizat din nou CCR, în legătură cu modificările aduse Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin care preşedintele este practic scos din procedura de numire şi revocare a conducerii ICCJ. Preşedintele reclamă, printre altele, că Parlamentul a adoptat în aceeaşi formă legea, fără a discuta motivele pentru care el ceruse reexaminarea.

Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, vineri, din nou, Curtea Constituţională cu privire la modificările aduse Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

În sesizarea preşedintelui se contestă faptul că, deşi legea a fost trimisă spre reexaminare, Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea dedusă controlului de constituţionalitate în forma transmisă iniţial la promulgare, respingând implicit cererea de reexaminare.

"După cum s-a stabilit constant în jurisprudenţa constituţională, reexaminarea unei legi ca urmare a unei cereri formulate de Preşedintele României implică o dezbatere specializată, limitată la motivele/raţiunile/textele cuprinse în însăşi această cerere. Astfel, Curtea Constituţională a stabilit că "(...) relaţia dintre Preşedintele României şi Parlament este caracterizată printr-un dialog constituţional permanent, iar în cadrul acestuia fiecare dintre cele două autorităţi trebuie să colaboreze în mod loial, cu respectarea rolului lor constituţional. Astfel, constituantul a acordat dreptul Preşedintelui de a cere reexaminarea legii pentru a se putea corecta erorile materiale comise în actul de legiferare sau pentru a se regândi o anumită soluţie legislativă atât pentru motive de constituţionalitate, cât şi de oportunitate. Prin intermediul acestui mecanism constituţional se deschide un dialog interinstituţional ce trebuie să fie guvernat de normele constituţionale referitoare la colaborarea loială între acestea. În acest caz, Parlamentului îi revine rolul fie de a-şi însuşi observaţiile, fie de a le repudia, fie de a respinge la vot propunerea/proiectul de lege, atunci când consideră că motivele invocate sunt întemeiate, iar anvergura acestora determină caracterul inacceptabil al legii. Prin urmare, dialogul constituţional are drept efect redeschiderea procedurii legislative între aceste instituţii, însă numai în limitele cererii de reexaminare", se arată în sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis.

Cu alte cuvinte, şeful statului reclamă faptul că, odată trimisă legea spre reexaminare, aceasta trebuie să intre din nou în procedură parlamentară şi dezbaterea să fie reluată în limitele cererii de reexaminare.

"Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, întregul mecanism constituţional al reexaminării este guvernat de principiul colaborării loiale dintre Preşedinte şi Parlament. Aplicat la dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţie, principiul constituţional al colaborării loiale dintre cele două autorităţi implică din partea Preşedintelui obligaţia de a formula o singură dată o asemenea solicitare către Parlament, precum şi necesitatea ca această cerere să fie motivată în substanţialitatea sa. La rândul său, Parlamentul are obligaţia de a dezbate legea în limitele cererii de reexaminare, analizând rând pe rând motivele invocate de Preşedinte, analiză ce se va realiza cu respectarea normelor constituţionale şi regulamentare aplicabile procedurii de legiferare. În limitele mecanismului procedural deschis prin cererea de reexaminare, Parlamentul poate lua orice decizie (de admitere, respingere, modificare/completare a textelor/legii supuse reexaminării)", se mai arată în cererea de reexaminare.

"În absenţa motivelor de respingere se poate înţelege că cererea de reexaminare a făcut doar obiectul unei decizii politice, care deşi justificate, este insuficientă pentru a predetermina caracterul pe deplin constituţional al unei dezbateri raportate la cadrul procedural deschis prin dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţie. În opinia noastră, un comportament loial al Parlamentului cu privire la cererea de reexaminare a Preşedintelui României nu exclude dezbaterea cu celeritate a acesteia (fiind chiar o cerinţă a regulamentelor parlamentare – art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 150 din Regulamentul Senatului)", mai precizează sursa citată.

Preşedintele Klaus Iohannis contestă faptul că din raportul comisiei sesizate în fond (atât la Camera Deputaţilor, cât şi la Senat) această motivare a respingerii cererii de reexaminare lipseşte, punctează mediafax. De asemenea, din dezbaterile din Plenul Camerei Deputaţilor nu rezultă că aceasta a dezbătut motivele de reexaminare cuprinse în cererea preşedintelui.

"În opinia noastră, nici din dezbaterile Plenului Senatului nu rezultă o asemenea împrejurare, câtă vreme în cadrul acestora discuţiile s-au purtat în jurul unor aspecte procedurale, iar raportul comisiei sesizate în fond nu cuprindea nicio motivare a raţiunii respingerii cererii de reexaminar. (...) În Plenul fiecăreia dintre cele două Camere au existat dezbateri, însă acestea nu au vizat motivele cererii de reexaminare, ci tocmai acest viciu de procedură, respectiv imposibilitatea de a depune amendamente şi inexistenţa motivelor pentru respingerea cererii de reexaminare. În concret, în absenţa motivelor ce justifică respingerea punctuală a criticilor formulate de Preşedintele României, actul a cărui reexaminare s-a solicitat nu a beneficiat de o reală reexaminare. De aceea, se poate susţine că în realitate, în lipsa unei dezbateri specializate limitate la motivele de reexaminare, nu a fost supus la vot actul normativ reexaminat, ci a fost supus la vot, pentru a doua oară, însuşi actul normativ a cărui reexaminare s-a solicitat".

"Drept consecinţă, prin adoptarea legii de modificare şi completare a Legii nr. 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii în modalitatea realizată de legiuitor, sunt încălcate art. 1 alin. (5), ale art. 64 alin. (4) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţia României. În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, prin modul în care a fost adoptată, este neconstituţională", precizează textul.

Legea a fost transmisă de către Parlament pentru promulgare în 29 iunie 2018.

Senatorii au adoptat initiaţiva legislativă în forma trimisă la promulgare în 30 martie, cu 83 de voturi "pentru" şi 32 "împotrivă", care au aparţinut aleşilor PNL şi USR.

În plenul din 26 iunie, şi Camera Deputaţilor a respins cererea de reexaminare a Legii CSM formulată de şeful statului.

"Secţiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuţii referitoare la cariera judecătorilor şi procurorilor: numeşte şi revocă din funcţie preşedintele, vicepreşedinţii şi preşedintii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie", potrivit formei adoptate.

Subiecte pe aceeași temă



Sursă: REALITATEA.NET

Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

Comentarii existente

0 0
vlad tepes
06 Jul 19:10
Tare de tot, ce face acest Dulap de la Cotroceni! Pe de-o parte, se strerge la fund cu decizia CCR de demitere a Cucuvelei, iar pe de alta, se duce sa se planga la CCR, prin depunerea acelei sesizari! Nici Caragiale n-ar fi putut sa creeze un asemenea personaj!!
Răspunde
Afișează mai multe comentarii
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?