Propunerea istoricului Lucian Boia de revenire la denumirea de Cluj a municipiului Cluj-Napoca este respinsă în urbea de pe malul Someşului. Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Ioan Aurel-Pop, susţine că demersul ar fi unul similar cu „scoaterea lui Bălcescu din istorie pentru că a fost pus de comunişti pe bancnota de 100 de lei".
„Varză à la Cluj-Napoca" este titlul dat de istoricul Lucian Boia unui articol de opinie în care lansează ideea ca oraşul să revină la vechea denumire, modificată de Nicolae Ceauşescu la începutul anilor 70 – anume Cluj.
„De fapt, ce era în neregulă cu Clujul? Îi suna numele prea ungureşte? N-aş zice. Forma întîlnită în documentele medievale, redactate în latină, nu în maghiară, este Clus. „Clujul" românesc e în fond mai apropiat de această denumire, să-i spunem neutră, decît ungurescul „Kolozsvár". Şi atunci? Poate că supărarea nu privea atît numele, cît, în genere, condiţia istorică şi culturală a Clujului, aceea de oraş mai mult unguresc decît românesc, pînă nu cu multă vreme în urmă. În preajma Primului Război Mondial erau înregistraţi la Cluj peste 40.000 de vorbitori de limbă maghiară, faţă de numai 6.000 de români. Şi în perioada interbelică, maghiarii rămîn majoritari. Raportul numeric s-a inversat în anii comunismului, iar astăzi românii sunt într-o netă majoritate. Vorbim însă de acelaşi oraş? Oficial, Clujul nu mai există; i-a luat locul Cluj-Napoca", susţine Boia.
El explică şi ce rol a avut adausul „Napoca": „Nu e greu de desluşit: serveşte la jalonarea unui parcurs istoric care depăşeşte cu mult secolele de dominaţie maghiară. Atunci cînd au năvălit ungurii, Clujul, mai precis Napoca, avea deja o istorie îndelungată. Fusese o aşezare dacică, apoi daco-romană, adică, în fond, românească, fiindcă dacii, cum bine se ştie, erau un fel de români. Ungurii s-au strecurat într-un oraş care nu le aparţinea defel." Istoricul consideră că această dublă denumire, care a fost folosită şi în cazul Turnului Severin- care a devenit Dorbeta Turnu-Severin, este redundantă. Este ca şi cum ai spune „Doamna e nevasta soţia mea".
„Iar dînsul e bărbatul soţul meu", consideră Boia, exemplificând ce ar fi însemnat această transformare pentru alte oraşe din România: Craiova-Pelendava, Apulum Alba Iulia, Tomis-Constanţa sau Mangalia-Callatis, iar ţara ar trebui să devină Dacia-România sau România-Dacia. „ Şi atunci te întrebi la ce mai e bună Napoca. Doar pentru a păstra ceva din moştenirea spirituală şi din viziunea istorică a lui Ceauşescu? Am o idee, poate prea îndrăzneaţă, aproape utopică: ce-ar fi să rebotezăm oraşul încă odată, şi din Cluj-Napoca să-l facem Cluj?", concluzionează istoricul în articolul citat de Adevarul.ro.
