Isărescu: Reformele structurale necesare adoptării euro sunt, deseori, dureroase politic și social

"Sunt ferm convins că avem în față un drum lung și greu, de câțiva ani, pentru a recupera decalajul în ceea ce privește convergența reală, pentru a continua reformele structurale care, de cele mai multe ori, sunt dureroase din punct de vedere politic și social, dar și pentru a asigura competitivitatea economiei naționale", a spus Mugur Isărescu.

El a subliniat faptul că adoptarea euro nu este necondiționată, de aceea trebuie să ne asigurăm că, în privința criteriilor de convergență nominală, acestea sunt obținute pe baze stabile. 'Știm foarte bine că un decalaj mare în ceea ce privește convergența reală poate complica afacerile, deciziile de management, în absența unei politici monetare independente. În plus este important să demonstrăm eficiența instituțiilor și să prevenim dezechilibrele', a mai spus guvernatorul BNR.

Isărescu a amintit de faptul că România a obținut recent consensul politic pentru adoptarea euro în 2019. "Un asemenea obiectiv, deși este încă foarte ambițios, ar putea acționa ca un catalizator pentru acțiuni politice coerente și consistente. În acest moment, România îndeplinește trei din cele patru criterii nominale: stabilitatea poziției fiscale, convergența dobânzilor pe termen lung și stabilitatea cursului de schimb deși, tehnic, nu suntem în mecanismul ratelor de schimb ERM II. În plus, îndeplinirea criteriului privind stabilitatea prețurilor este doar o chestiune de luni", a explicat guvernatorul BNR.

Cu toate acestea, el a atras atenția că mai sunt multe de făcut pentru a recupera decalajul față de țările membre ale zonei euro în ceea ce privește competitivitatea economiei naționale și criteriile de convergență reală, în special cel referitor la nivelul venitului pe cap de locuitor.

Isărescu a amintit faptul că, înainte de criză, atingerea criteriilor nominale era considerată suficientă pentru adoptarea euro. 'Erau chiar economiști care susțineau că severitatea excesivă a criteriilor nominale vine în conflict cu convergența reală. Acum a devenit evident, criteriile de la Maastrict nu mai sunt suficiente pentru a asigura succesul în cazul dobândirii statutului de membru al zonei euro. (...) Criteriile nominale nu pot fi susținute fără competitivitate, stabilitate financiară și fără un echilibru fiscal solid", a mai spus Mugur Isărescu.

Șeful BNR a arătat că, în acest moment, statele din Europa Centrală, de Est și Sud-Est, membre ale UE, sunt mai aproape ca niciodată de îndeplinirea criteriilor nominale, dar chiar și cele mai avansate din punct de vedere al convergenței reale au renunțat după criză la calendarul de aderare și au adoptat o poziție de așteptare.

Isărescu apreciază că adoptarea euro presupune, automat, intrarea în Uniunea Bancară, care ar putea avea loc fie în momentul trecerii la euro fie "cât mai curând posibil", având în vedere că va duce la întărirea stabilității financiare, la creșterea încrederii și la armonizarea reglementărilor și regulilor de supraveghere, precum și a schemei de garantare.

Potrivit Raportului de Convergență publicat, la începutul lunii iunie, de Comisia Europeană, România nu îndeplinește două dintre cele cinci criterii de convergență nominală pentru adoptarea euro, respectiv cele privind inflația și cursul de schimb, dar le îndeplinește pe cele legate de deficitul bugetar, datoria publică și ratele dobânzilor pe termen lung.

Pe 6 mai 2014, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat că Guvernul a stabilit data de 1 ianuarie 2019 ca dată-țintă pentru aderarea României la zona euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, la reuniunea Consiliului ECOFIN și la Consiliul Guvernatorilor Băncii Europene de Investiții.