Jurnalistul Liviu Avram de la Adevarul observă că referendumul lansat de Iohannis, prin cele două întrebări puse, nu va putea să întoarcă răul votat de Parlament miercuri pe codurile penale.
Prima întrebare nu poate opri amnistii şi graţieri mascate, care deja au fost votate în Parlament prin dezincriminări, reduceri de pedepse şi de termene de prescripţie, iar a doua întrebare impune restricţii de legiferare în zona penală doar Guvernului, nu şi Parlamentului, observă jurnalistul.
După ce se vor plimba din nou pe la Curtea Constituţională, legile penale vor ajunge la promulgare, crede Avram. Altfel ar fi stat lucrurile dacă Iohannis ar fi putut invoca, drept motiv de reexaminare a legilor în Parlament, rezultatele unui referendum care să fi ţintit şi aceste legi.
Iohannis face MARELE ANUNȚ, după ce a stabilit întrebările pentru referendum
"Preşedintele Klaus Iohannis a reuşit să facă lucrul de care ne temeam cel mai mult: să irosească ultima armă ce-i mai rămăsese împotriva acţiunii penalilor din Parlament, referendumul. Maniera în care a formulat întrebările o dovedeşte cu prisosinţă.
Să citim mai întâi întrebările referendumului, pe care preşedintele le-a făcut publice joi: 1. Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie? 2. Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?
Miercuri, Parlamentul a votat în mare viteză noile versiuni ale Codului penal şi Codului de procedură penală.
În aceeaşi zi, preşedintele Iohannis s-a plâns reprezentanţilor Comisiei de la Veneţia că ceea ce a votat Parlamentul este nociv pentru Justiţia română.
Întrebarea-test vine imediat: va fi referendumul apt să întoarcă, în vreun fel, ceea ce a votat Parlamentul miercuri? Câtuşi de puţin.
Prima întrebare nu poate opri amnistii şi graţieri mascate, care deja au fost votate în Parlament prin dezincriminări, reduceri de pedepse şi de termene de prescripţie, iar a doua întrebare impune restricţii de legiferare în zona penală doar Guvernului, nu şi Parlamentului. După ce se vor plimba din nou pe la Curtea Constituţională, legile penale vor ajunge la promulgare.
Probabil că preşedintele va cere reexaminarea – însă va folosi aceleaşi argumente pe care le tot auzim de doi ani din partea Opoziţiei, pentru că altele nu sunt. Iar Puterea le va trata cu acelaşi sictir. Însă altfel ar fi stat lucrurile dacă preşedintele ar fi putut invoca, drept motiv de reexaminare, şi rezultatele unui referendum care să fi ţintit şi aceste legi. Or preşedintele le-a exclus, prin modul de formulare a întrebărilor, din sfera de acţiune a referendumului", a scris joi Liviu Avram pe Adevarul.
Potrivit acestuia, o întrebare eficientă la referendum ar fi fost: „Sunteţi de acord cu înăsprirea legislaţiei care combate corupţia, infracţiunile de serviciu şi asigură integritatea funcţiei publice?"
Legiuitorul nu era obligat să înăsprească legislaţia, dar în niciun caz nu o putea relaxa, deci rămânea securizată la nivelul de acum. O astfel de întrebare includea şi amnistia, şi graţierea, dar şi amnistia şi graţierea mascate, punea oprelişti de legiferare în zonă penală atât Guvernului, cât şi Parlamentului. În plus, era aptă să întoarcă şi codurile penale votate miercuri în Parlament.
