”Companiile pe care le conduceţi reprezintă exemple de urmat privind modul în care, prin eforturi şi riscuri asumate, dar şi prin seriozitate şi consecvenţă, mediul de afaceri românesc devine mai puternic, mai performant şi, în final, creează bunăstare pentru noi toţi. Însă este important să avem în vedere faptul că, dincolo de recorduri temporare sau conjuncturale, dezvoltarea sustenabilă are loc doar dacă se bazează pe creşterea susţinută şi calitativă a investiţiilor şi a productivităţii”, a afirmat preşedintele Iohannis.

El a spus că rezultatele bune din Topul Naţional al Firmelor sunt îmbucurătoare, dar acestea sunt umbrite de evoluţia economiei, care în prima parte a anului este marcată de încetinirea creşterii economice spre 4%, comparativ cu pompoasa prognoză oficială de 5,5%.

”Fără să existe schimbări semnificative în tiparul execuţiei bugetare, după trei trimestre bugetul naţional înregistrează un deficit mai mult decât dublu faţă de anul anterior, ceea ce, evident, sporeşte riscul depăşirii pragul de 3% din PIB. Lipsa de viziune, de anticipaţie şi de prevedere în planul finanţelor publice este evidentă atunci când prognoza de creştere economică ajunge să fie ratată, când veniturile bugetare se află departe de obiectivele iniţiale şi sunt perpetuate carenţe în colectare, când folosirea fondurilor europene este dezamăgitoare, iar investiţiile publice rămân pe hârtie”, a subliniat şeful statului.

Preşedintele a menţionat că economia românească traversează un amplu proces de transformare, în contextul schimbărilor generate de digitalizare şi de revoluţia industrială 4.0, ”la noi mai ales 0”. El a adăugat că, în această privinţă, industria auto şi industria IT sunt vectori principali, cu creşteri cantitative, dar mai ales calitative.



”Pentru a reuşi, însă, să profităm de oportunităţile specifice tehnologiilor viitorului, trebuie să ieşim din logica simplistă a exportului de materii prime şi să intrăm în logica exporturilor de produse cu valoare adăugată ridicată. Consider că antreprenoriatul trebuie susţinut şi încurajat mult mai energic de către decidenţii politici. În ultimul an, în clasamentul global «Doing business», ţara noastră a coborât 7 poziţii. În acest sens, atrag atenţia că România nu îşi poate permite paşi greşiţi în cursa competitivităţii economice, iar aceasta este responsabilitatea esenţială a decidenţilor politici. Preocupările şi îngrijorările dumneavoastră ar trebui să fie şi ale Guvernului”, a continuat Klaus Iohannis.

El a spus că Guvernul trebuie să asigure respectarea regulilor economiei de piaţă, să creeze infrastructura de care economia şi cetăţenii au nevoie pentru a prospera, să producă politici fiscale şi salariale previzibile sau măcar inteligibile, bazate pe consultarea permanentă şi onestă a actorilor relevanţi din economie şi societate.

Preşedintele a afirmat că mediul de afaceri aşteaptă din partea decidenţilor mai multă implicare, mai multe rezultate concrete şi mai puţine măsuri anunţate şi adoptate ad-hoc.

”Vocea oamenilor de afaceri din România trebuie să fie ascultată cu atenţia şi respectul cuvenite, întrucât pe umerii dumneavoastră este aşezată responsabilitatea creşterii performanţelor economice. În acest sens, lipsa forţei de muncă nu semnifică doar o dificultate a mediului de afaceri, ci o temă majoră de politică publică responsabilă, orientată pe termen lung. Ne dorim cu toţii, de exemplu, repatrierea în număr cât mai mare a lucrătorilor români din diaspora, dar, pentru ca acest lucru să se întâmple, trebuie ca economia să genereze încredere pe termen lung, adică bunăstare reală şi oportunităţi clare de reintegrare pe piaţa muncii”, a precizat Iohannis.

Klaus Iohannis a subliniat că o altă problemă o reprezintă infrastructura deficitară, care nu este doar un impediment pentru dezvoltarea mediului de afaceri, ci şi pentru progresul regiunilor şi al comunităţilor locale.

”În absenţa infrastructurii de transport, unele regiuni ale ţării ajung să fie pur si simplu ocolite de investitori, ceea ce se reflectă, implicit, în scăderea locurilor de muncă şi a nivelului de trai. Nemulţumirea locuitorilor acestor regiuni este, evident, îndreptăţită şi se manifestă în proteste tot mai frecvente, în încercarea, totuşi, de a-i determina pe decidenţii politici să se trezească şi să acţioneze”, a spus preşedintele.

El a precizat că nu mai putem accepta o Românie cu mai multe viteze, la fel cum nu putem să fim de acord cu o  Uniune Europeană cu mai multe viteze.

”Infrastructura trebuie tratată ca prioritate zero, cu seriozitate, profesionism şi responsabilitate, pentru că influenţează în mod direct şi decisiv viitorul acestei ţări. Consider că situaţia actuală, în care se vorbeşte mult, mult prea mult, dar se face prea puţin pentru infrastructură, trebuie să se schimbe cât mai curând”, a adăugat preşedintele.

Şeful statului a mai afirmat că trebuie să fie un semnal de alarmă şi faptul că oamenii de afaceri percep că, în ultimul an, corupţia a crescut.

”Acest lucru, percepţia - a fost măsurată de instituţii de specialitate. Politicienii nu se mai pot preface că nu înţeleg semnalele repetate din partea românilor, care pur şi simplu nu mai tolerează lipsa de integritate şi de corectitudine în viaţa publică. Avem nevoie de schimbări profunde, care să restabilească încrederea cetăţenilor în cei care îi reprezintă. Statul de drept trebuie să devină ancora esenţială de stabilitate şi predictibilitate în economie şi în viaţa socială. Cred că sunt în asentimentul mediului de afaceri când spun că existenţa unui stat de drept cu instituţii puternice şi politici predictibile este vitală pentru dezvoltarea unei economii competitive şi prospere, aşa cum ne-o dorim cu toţii”, a ţinut să precizeze preşedintele Iohannis.