Prim-ministrul britanic, Theresa May, a denunțat ferm apelul pentru independență venit din partea Scoției, fapt care a obligat biroul din Downing Street să amâne planurile de demarare a plecării Marii Britanii din Uniunea Europeană. Dar, în timp ce planurile îndrăznețe ale prim-ministrului Sturgeon complică demersurile guvernului britanic în legătură cu Brexit, acesta amenință și stabilitatea politică și juridică a Europei.
În cazul în care scoțienii vor vota pentru separarea de Regatul Unit, aceasta ar putea alimenta mișcările separatiste din alte zone, precum Catalonia și Țara Bascilor, în Spania; Flandra, regiunea din nordul Belgiei, unde se vorbește limba neerlandeză, și alte câteva exemple.
Iar la argumentele Scoției în legătură cu necesitatea ei de a rămâne în UE, chiar dacă restul Regatului Unit va pleca, diplomații europeni ar fi nevoiți să se confrunte cu o dilemă fără precedent.
Sturgeon a anunțat că va cere un referendum între toamna lui 2018 și primăvara lui 2019, înainte de plecarea Marii Britanii din UE. Prin organizarea sufragiului chiar înainte de Brexit, Sturgeon speră să-și poată valida argumentul conform căruia Scoția poate rămâne parte din UE, chiar dacă restul Marii Britanii pleacă.
Acest eveniment reprezintă un fapt fără precedent, inclusiv pentru experții în materie de jurispundență și politică a UE: ar putea Scoția „moșteni” cartea de membru UR a Regatului Unit?
